a Povestirea cadru și povestea relatată de comisul Ioniță reprezintă două planuri narative ale textului. Delimitați secvențele textului care constituie cadrul/ rama de cele care constituie narațiunea relatată de comisul Ioniță.
b Alegeți, din lista de cuvinte-cheie date, pe cele asociate secvențelor din rama povestirii, respectiv pe cele asociate secvențelor care constituie narațiunea relatată de comisul Ioniță. :pricina cealaltă Ancuță boierul cetatea calul Iaşiul comisul Ioniță cuvântul respectat dorinta dreptatea mârtoaga închinatul înfățişarea legământul ospățul nechezatul aşteptarea recunoaşterea toamna aurie
c Desenați pe o coală de flip-chart un tabel cu două coloane. Scrieți, în prima coloană, cuvintele-cheie, în ordinea în care apar în text secvențele cărora li se asociază. d Formulați, în coloana din partea dreaptă a foii de flip-chart, ideile principale corespunzătoare cuvin telor-cheie.
e Afișați colile de flip-chart și comparați ideile princi pale formulate de fiecare grupă. Stabiliți, prin dia log, care vi se par cele mai potrivite.
=> Textul ,,Iapa lui Vodă" <=
Dau coroană !
Răspunsuri la întrebare
a) Citim cu atenție textul Iapa lui Vodă de Mihail Sadoveanu pentru a putea delimita cele două planuri narative ale textului:
Povestirea cadru (rama) este alcătuită din următoarele fragmente:
„Într-o toamnă aurie am auzit […] - Și mai ales din vremea tinereților mele...răspunse răzeșul serios.”
“Comisul Ioniță zâmbi fără veselie […] și se sparie de el altă Ancuță”
“Aici comisul Ioniță își coborî puțin glasul, […] și s-a prefăcut că se uită cu luare-aminte în lungul șleahului”
“Iaca de ce trebuie să vă uitați […] pe care de mult voiam să v-o spun...”
Povestea relatată de comisul Ioniță este alcătită din următoarele fragmente:
„Pe vremea aceea, tot în acesta loc ne aflam […] au fost vorbele care au zburat ca și frunzele de toamnă...”
„Cum vă spuneam, domnilor mei, […] - Ei, și dacă nu ți-a face dreptate nici Vodă?... ”
“- Când am spus eu vorba asta, […] el se uita zâmbind de la fereastra deschisă și-și mângâia barba...”
b) din lista de cuvinte-cheie alegem:
pe cele asociate secvențelor din rama povestirii: calul, comisul Ioniță, mârțoaga, închinatul, nechezatul, toamna aurie.
pe cele asociate secvențelor care constituie narațiunea relatată de comisul Ioniță: pricina, cealaltă Ancuță, boierul, cetatea, Iașul, cuvântul respectat, dorința, dreptatea, înfățișarea, legământul, ospățul, așteptarea, recunoașterea.
c) Ordinea în care apar cuvintele cheie în text și ideile principale corespunzătoare acestora:
toamna aurie – Naratorul-personaj poposește într-o toamnă aurie la Hanul Ancuței.
închinatul
comisul Ioniță – Naratorul îl întâlnește pe comisul Ioniță, un călător aparte.
mârțoaga – Observând glumele călătorilor la adresa mârțoagei sale comisul Ioniță promite să spună povestea calului lui Vodă.
cealaltă Ancuță – Începând povestirea, comisul Ioniță observă că într-o toamnă trecută cealaltă Ancuță, stătea în același loc ca fiica sa astăzi.
calul
nechezatul – În timpul povestirii nechezatul mârțoagei comisului o sperie pe hangița cea nouă.
boierul – În urmă cu mulți ani, comisul se afla la Hanul Ancuței, când întâlnește un boier.
dorința – Ioniță îi împărtășește boierului dorința sa de a merge la Vodă și îi povestește pricina sa.
pricina
ospățul – Boierul îl încurajează pe Ioniță să meargă la Vodă și acceptă oala cu must plătită de comis.
cuvântul respectat – După ospăț, comisul se desparte de boier și pornește spre Iași.
Iașul
cetatea – Ajuns în cetatea Iașului comisul trage la un han.
așteptarea – A doua zi, comisul Ioniță se prezintă la curte și cere să îl vadă pe Vodă.
înfățișarea – Însoțit de un oștean bătrân ajunge în fața domnitorului.
recunoașterea – Comisul descoperă că boierul de la han era Vodă.
dreptatea
legământul – Vodă îi face dreptate comisului și se amuză de răspunsul comisului.
Ne amintim:
Delimitarea unui text în fragmente ne ajută să îl înțelegem mai bine.
În fiecare fragment se povestește despre o nouă întâmplare sau se prezintă alte fapte, evenimente.
Ideea principală dintr-un fragment transmite informațiile esențiale din acel fragment.
Toate ideile principale dintr-un text formează planul simplu de idei.
Succes și spor la lecții!