Question

Acum pictez un tablou mare –
vreau sa-mi fac un autoportret.
Aici o sa desenez inima – o gamalie de chibrit,
aici, creierul – un aparat sacru si concret.

Undeva vor fi neaparat nasul, gura,
n-are nici un sens sa omit ochii – doua semne de întrebare,
aici în colt o sa-mi pictez gândurile –
o claie informa de rufe murdare.

Pieptul – o oglinda cu poleiul zgâriat –
va lasa sa se vada interiorul
(cu totul neinteresant, indefinitiv),
sus, sprâncenele îsi vor schita zborul.

Doua aripi vor fi probabil si urechile,
fruntea cutata – o scara catre infinit,
buzele, arc perfect, vor reprezenta pentru eternitate
obsesia rosie a sarutului-mit.

Un ochi atent va mai putea zari, în fine,
cicatricea unei gauri în frunte,
sau în maldarul recuzitelor inutile,
ceva ce ar putea sa semene a ideal sau a munte ...
puteti sa imi spuneti si mie o metafora din aceasta poezie

Answer 1

o gamalie de chibrit 
un aparat sacru si concret
doua semne de intrebare
o claie informa de rufe murdare
o oglinda cu poleiul zgariat
o scara catre infinit
obsesia rosie a sarutului mit

Answer 2

O singura metafora???? ok atunci este ;inima- o gamalie de chibrit, ochi-doua semne de intrebare