Question

Alcatuiti o compunere cu titlul ,,Copilaria'' pornind de la urmatorul citat:Asa eram la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii,de cand ii lumea asta si pamantul.(I.Creanga,Amintiri din copilarie)

Answer 1

,,:Asa eram la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii,de cand ii lumea asta si pamantul."Iar daca nu o fi așa atunci ma rog lui Dumnezeu să fie.
Multe lacrimi îmi curg șiroi pe fata ei mare dor ascuns in suflet după draga-mi copilărie.Acum,însă pot privi pe geamul casei copiii ce se joacă și strigă și sa-mi las sufletul de copil sa zburde alaturi de ei.

Ce distracție!Când eram și eu de vârstă lor?Când mă uitam și eu la astrele de pe cer?Când mă jucam in zăpadă cu prietenii mei și mă dădeam cu sania?Acum mult timp....dar oricum,sufletul meu tot copil este și orice vârstă voi fi având voi continua sa visez că sunt afara,cu copiii și mă joc.

Sunt un visător!Îmi place sa visez cu ochii deschiși,îmi place să mă las dus de val,să-mi las inima sa salte și să râd precum un copil.Cu mare dor de copilărie și cu o vârstă înaintată nu voi înceta din a visa ce minunata e copilăria,ce ani minunați trăiești când ești copil.

Da,așa este,sunt visator și copil bătrân dar mereu,până la moarte in inima mea voi fi tot copil,voi fi unul din acei îngeri trimiși pe Pământ,cu sufletul curat și prosper,cu gândul blând și mintea dusa in mii de locuri.Voi fi in continuare acel copil curios,jucăuș și bucuros cum eram odinioară

Answer 2

Eh, copilarie, poate doar un cuvunt cu o mie de intelesuri sau poate doar un joc cu fantezie si culoare....dar totusi ceva neexpliicabil
Cand eram eu copil , lumea parea o nuca culeasa cu bunica din padure, mica si neinsemnata .Facand numai trasnai si totusi nestiind ce sunt eram mereu in centrul atentiei.Asa eram la varsta aceea fericita pe la 4-5 ani ,si cred ca asa au fost toti copii de cand e lumea si pamantul.
Imi amintesc mereu cu zambetul pe buze clipele dulci cand furam mere sau cand intram in odaia bunicilor si se simtea miros de placinta abia scoasa din cuptor. Fara dar si poate faceam numai trasnai , si inca mai am semne , dar parca fara toate cele facute copilaria nu si-ar mai avea rostul , caci cel ce n-a facut vreo prostie atunci nu poate spune ca a fost copil . Erau vremuri bune , pana si prima zi de scoala mi-o amintesc , fericita si ea . Cu ghiozdanul in spate si cu fata luminoasa paseam timid in curtea scolii , plina de copii si parinti .Apoi cu nerabdare numaram zilele si orele si minutele asteptand vacanta mare , cand mergeam la dragii mei bunici . Copacii erau palate iar florile slujitori loiali , padurea o carte cu povesti nedeslusite si mistere iar dealurile campuri de lupta .La baza e afla imaginatia fara de care nu facem nimic.
Pe scurt copilaria mea a fost minunata , nu o pot explica , nici toate paginile din lume nu mi-ar ajunge sa o povestesc , dar undev ain inima mea pastrez clipe pe care le spun mereu zambind