Alcatuiti o compunere cu titlul "La recreatia mare" incluzand in ea 10 interjectii
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Sunetul soneriei sfâșie liniștea din clasă. Atmosfera monotonă se animă dintr-o dată. Dinspre coridor se aud glasuri vesele, semn că în unele clase sfârșitul orei a coincis cu sunetul care anunță pauza. Profesorul anunță sfârșitul orei și în clasa mea. Abia atunci cei peste 25 de elevi ai clasei se ridică în picioare, iar pauza poate începe. Caietele și cărțile sunt date la o parte, iar locul lor sunt luate de pachete cu mâncare, sucuri și fructe.
Pe nesimțite, vacarmul crește în clasă. Glasurile vesele și pline de viață ale elevilor fac clasa mică să răsune. Între timp o parte din colegii mei au ieșit din sala de clasă. Se îndreaptă spre curtea școlii deja devenită neîncăpătoare.
În tot acest timp eu am privit acestă mișcare, dinspre clasă spre curtea școlii, din banca în care stau. În această pauză nu voi ieși din clasă. Sunt ușor apatic și parcă și obosit. Nu simt nici nevoia să mănânc nici sau să beau ceva. De învățat m-am săturat, ieri după-amiază am petrecut mai multe ore în față cărților. Aproape ad-hoc hotărăsc că am nevoie să fac ceva amuzant, care să mă binedispună puțin și să-mi alunge starea de moleșeală pe care o resimt. După câteva secunde de gândire găsesc ce ar putea rupe starea mea de adormire: un joc pe iphonul meu. Nici nu deschid bine jocul meu preferat, Angry Birds, că simt cum veselia mă cuprinde. Până la sfârșitul pauzei încing telefonul și fac păsările din Angry Birds să chiuie.
Sunetul soneriei anunță pauza, exact în momentul în care termin nivelul jocului. Am închis telefonul la timp. La scurt timp profesoara își face simțită prezență, elevii fiind deja la locurile lor. O nouă oră începe.
La recreația mare
Într-o zi de joi, pe la ora 16:30 a început 'pauza mare'.Eu și câțiva colegi am ieșit în curtea școlii să ne jucăm.Eram cu Ilinca și cu Alin.Dintr-o dată am auzit un sunet ciudat.'Buf!' s-a auzit din spatele școlii.Eu și Ilinca ne-am dus să vedem ce s-a întâmplat, pe Alin l-am lăsat în urmă=))))))))))))))))))))))).
-Vai!Du-te tu înainte, Ilinca... . ,am spus eu speriată.
-Ah!, poate e un monstru!
Peste câteva minute ne-am facut curaj și ne-am dus în spatele școlii.
-Uite!, erau doar niște cutii care au căzut!Ne-am speriat degeaba.-a spus Ilinca
-Hai să-l anunțăm și pe Alin!
-Bine!
I-am povestit și lui Alin ce s-a întâmplat și apoi am continuat să ne jucăm cu baloanele.Brusc, unul din ele a făcut poc!.Altul s-a desumflat încet scoțând un sunet înfricoșător..fâsss!
Toți trei am exclamat:
-E al cincilea pe ziua de azi!
Au mai rămas cinci minute din pauză.Am văzut o pisicuță în curtea școlii și am strigat-o la noi.Eu și Ilinca abia am adus-o la noi.Era foarte speriată.
Alin a speriat-o spunând:
-Zât!Marș!Urăsc pisicile.
-Uite!, abia am reușit să o aducem aici! spune Ilinca nervoasă.
-Hei!, opriți-vă amândoi!Împăcați-vă!
-Oh!, bine!-au spus amândoi.
-ÎMPĂCARE, ÎMPĂCARE, FĂRĂ NICIO SUPĂRARE, DACĂ NE MAI SUPĂRĂM, LUĂM VALIZA ȘI PLECĂM.-a spus Alin cu un zâmbet mare pe față :)
baftă la română:))