Limba română, întrebare adresată de ecaangel, 9 ani în urmă

Alcatuiti o compunere in care sa folositi urmatoarele adjective:sensibil, inteligent, premiant


ecaangel: va rog !:*

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de crin234
1
Legenda ghiocelului
A existat o vreme în care toate florile au fost copilași,băieței și fetițe ca noi.
Asememea nouă duceau o viață obișnuită:mergeau la școală și se jucau.Trandafirul era un băiețel apreciat ,făcea năzbâtii și avea cele mai bogate straie.Păpădia mai modestă ,doar în timpul verii se înveșmânta în podoabe de mireasă.
Crizantemele și zambilele,măiestuoase,elegante erau profesoare.Printre elevii năstrușnici făceau parte lalelele,albăstreaua șo romanițele.Însă,printre cei exemplari făcea parte ghiocelul.Inteligent,și studios cunoștea tot ce trebuie să știe o floare.Ani de-a rândul fusese premiantul școlii și ulterior cel mai străduitor elev al comitatului florilor!
Totuși avea o trăsătură ce deseori îi provoca durere:Sensibilitatea.Faptul că era sensibil l-a făcut vulnerabil îm fața altora.Zeul florilor văzând durerea sa,l-a privilegiat:"Tu vei fi prima floare a primăverii!Vei marca anotimpul mult așteptat al renașterii,a purității.Astfel ghiocelul ,scutit de batjocura altora a ajuns primul dintre flori fiind cea mai așteptată floare.
Succese!
Răspuns de Daaana
1



Prapădita iubită și geniul neînțeles Casc somnoroasă și frântă în cap,nemaiputând să-mi încap în piele de entuziasmul pe care îl aveam.Bunica mea,o femeie calmă și drăguță,de care se spunea că e sfințenia pământului,mi-a povestit în urmă cu ceva timp o poveste adevărată.Protagoniștii erau ea și prima ei iubire,cel ce avea pe atunci optsprezece ani,era preamiant,frumos-foc,sensibil și inteligent.Era închipuirea unui băiat perfect în viziunea bunicii.Bunica era o prăpădita de saisprezece ani,săracă și nesocotită,care muncea se când se știa.Fie destinul cât de ireal,după multe priviri dubiose ale băiatului,vorbe dulci,flori aduse în pragul dimineții,zile și zile împreuna,acesta îi propune necăjitei să fugă în lume.D-apoi,bunica îmi spune că era uimită de-a dreptul,cum se putea ca el,un geniu al lumii înalte,să doreasca să lase tot în urmă și să fugă cu o prăpădită?Cum se putea ca el să regreseze și să refuze o lume mai frumoasă,vrând să-și petreaca viața cu ea?Ei bine,tânărul știa el mai bine,era fermecat de mica prăpădita.Astfel,se pierde în lume cu ea și o duce pe meleaguri mai frumoase decât în societatea privitoare de ochi răi în care ei crescuseră.Hm,oare ce s-a întamplat mai departe cu cei soi insragostiti?O sa-i ascult mâine punctul de vedere al bunicului,acum doarme....
Alte întrebări interesante