Question

Am devoie de niste informatie despre cetatea Soroca

Answer 1

Cetatea de la Soroca a fost înălțată deȘtefan cel Mare în ultimul sfert al secolului al XV-lea. O spune tradiția locală, care-i explică numele prin faptul că domnul a pus soroc (termen de clădire). În 1499 este menționat documentar Coste, primulpîrcălab al cetății. Cetatea Soroca a fost ănălțatî împotriva cetelot tătare de pradă, care prin vadurile Nistrului, își croiau drum în Moldova. Soroca n-a fost o cetate mare, cu două rînduri de ziduri, ca Suceava Cetatea Albă sau Hotinul, ci o fortăreațămică, un castel pentru adăpostul unei străji de pază împotriva tătarilor.Unii istorici, între care Dimitrie Cantemir, Constantin Stamate, Zamfir Arbure şi Nicolae Iorga consideră că cetatea Soroca e de fapt construită pe locul fostei factorii genoveze Olchionia, unde erau depozitate mărfurile aduse din Podolia. Olchionia ar fi o stațiune întărită pe drumul dintre Cetatea Albă și Suceava. Însă nu există la moment dovezi arheologice care să susţină această ipoteză.Investigaţiile arheologice au depistat în jurul oraşului aşezări caracteristice pentru cultura Cucuteni-Tripolie, epoca bronzului, din perioada timpurie a fierului şi altele, pînă în evul mediu, fără a identifica însă vestigiile coloniei antice Оlсhionia (cca. 500 de ani î.H.) sau a cetăţii dacice Sargus (numită şi „Sarghidava”, „Krahita” sau „Krahidava”) localizate aici de unii istorici din secolele trecute.Cetatea Soroca este un monument istoric unic în arhitectura construcţiilor defensive ale Moldovei medievale. Scrisoarea lui Petru Rareş, expediată la 23 aprilie 1543 către magistrul oraşului Bistriţa din Transilvania, în care domnitorul cerea meşteri şi calfe pentru a ridica întărituri la Soroca este considerată argumentul hotărîtor în datarea cetăţii din piatră. Cetatea de piatră pe care o vedem azi a fost ridicată de un grup de zidari din Transilvania, conduşi de meşterul Iacob, care a şi lăsat o inscripţie în interiorul cetăţii: „a construit acest castel Iacob”. Înainte de cetatea de piatră a existat aici o cetate de lemn şi pămînt, despre care se crede că, deşi a fost menţionată abia în 1499, ar fi fost construită mai înainte. Vestigii ale acestei fortificaţii de lemn au fost găsite în decursul săpăturilor arheologice din interiorul cetăţii.Cetatea are o formă circulară cu diametrul curţii interioare de 30,5 m, cu 5 turnuri, 4 circulare şi unul prizmatic cu pasajul de intrare, toate amplasate la distanţe egale. Zidurile incintei, de 3,05 m grosime în toate elementele sale, au o înălţime de 21 m, cu o evazare sub formă de talos la nivelul solului, adîncite cu încă 7 m în platou pînă la stratul cu rocă dură. Partea superioară a cetăţii, dominată de turnurile ce se ridicau deasupra curtinelor cu 4 m, este înzestrată cu creneluri. În interiorul cetăţii trei rînduri de galerii de lemn, susţinute pe grinzi în consolă, erau destinate apărătorilor cetăţii. În cetate se intra prin turnul prizmatic orientat spre Nistru, străbătut la primul nivel de un pasaj secţionat prin construirea a două porţi masive, precedate de o hersă. Sub pasaj se aflau două „capcane” subterane. Deasupra intrării se află capela cetăţii cu intrarea de pe prima galerie. Avea un portal în arc ogival cu chenare din baghete în spiritul goticului moldovenesc. Intrările în încăperile din turnuri aveau loc de pe galeriile de lemn, legate între ele prin scări exterioare. Pe drumul de strajă, amenajat pe lîngă crenelurile curtinelor, parţial pe grosimea lor, era depozitat inventarul de apărare. În centrul cetăţii era săpată o fîntînă.Dimensiunile şi forma cetăţii Soroca sînt foarte importante pentru înţelegerea originii şi locului ei în sistemul de apărare al Moldovei medievale. Cetatea Sorocii este contemporană relizărilor Renașterii italiene, ea comportă trăsături asemănătoare cu multe dintre cetățile din nordul Italiei (în special cu castelul Caprarola), dar există și destule elemente care le deosebesc. Dimensiunile mici ale cetăţii, diametrul interior egal cu 100 paşi, plasează cetatea Sorocii printre realizările remarcabile ale arhitecturii europene, fiind o mărturie a experienței meşterilor ei în arta construcţiilor.La finele secolului al XVII-lea, în timpul aflării în cetate a unui efectiv de 2000 de oşteni polonezi, au fost făcute o serie de schimbări. Au fost alipite pereţilor incintei 13 încăperi pentru păstrarea prafului de puşcă, iar deasupra lor au fost construite încăperi pentru cazare. Intervalele dintre creneluri au fost astupate rîmînînd orificii pentru tragerea cu arme uşoare. Pentru oştenii polonezi au fost construite cazărmi în afara cetăţii, terenul fiind înconjurat cu un şanţ şi un val de pămînt.Cetatea Soroca ca punctul cel mai expus dinspre răsărit, în trecutul său istoric a fost arena celor mai groaznice invazii. Aici, la picioarele zidurilor sale s-au desfășurat războaiele cele mai crude.