Question

Am o intrebare..cum pot sa fac mesajul artistic al poeziei Desteapta-te romane?
Multumesc anticipat!

Answer 1

Poezia apare în timpul revoluţie paşoptiste. Titlul iniţial a fost „Un răsunet”.  Era distribuită pe foi volante în mase şi a cunoscut o recunoaştere largă. La început de secol, Anton Pann realizează aranjamentul muzical, inspirat dintr-o melodie populară a vremii. Astfel apare imnul national al României.
Mesajul poeziei cere mobilizarea neamului în lupta pentru eliberarea si unire a tuturor românilor, sub stindardul limbii române.
Titlul este constituit din verbul la imperativ „desteapta-te” şi substantivul în vocativ „române”, care  exprima îndemnul la deşteptarea neamului, la luptă împotriva tiraniei, pentru libera expresie, unitate si independenţă naţională. Este reluat în primul vers pentru a accentua mesajul poeziei: imperativul si vocativul au scopul de a scoate neamul român din inerţie. 
Strucutural, poezia este împărţită în trei secvenţe. Începe cu o adresare directa: „Desteapta-te romane, din somnul cel de moarte”. Sunt evocate viaţa şi războaiele marilor strămoşi (Traian, Mihai Viteazul, Stefan cel Mare, Matei Corvin). Este demonstrată originea latină a neamului, prin referinţa la împăratul Traian. Într-o adresare patetică, marii domnitori sunt îndemnaţi să privească prezentul demn şi modul prin care unitatea naţională a fost desăvârşită: „Priviti marete umbre, Mihai, Stefan, Corvine / Romana natiune, ai vostri stranepoti”
Apoi acţiunea revine la prezent, este pronunţat un legamant în numele intregului popor, cu scopul eliberarii nationale si al unirii panromâneşti, dar si exprimarea dragostei de limba: „Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina, / Decat sa fim sclavi iarasi pe vechiul nost’ pamant!”
Poezia are un stil solemn specific imnului. Sunt prezente invocaţiile retorice („deşteaptă-te, române”, „priviti, măreţe umbre...”), antiteze în anafora (acum ori niciodata), exclamatii retorice aproape in fiecare strofa, iar imperativul si vocativul contribuie la tonul mobilizator („Destepta-te, romane!”)
Alte procedee artistice folosite sunt enumeraţiile (bătrâni, barbati, juni, tineri), inversiuni (marete umbre, româna naţiune, barbara semiluna, sfânta liberate), epitete (marete umbre, romana natiune, barbara semiluna, sfanta liberate), comparaţii („cum stau ca brazii-n munti, voinici, sute de mii”; „sar ca lupi in stane”), metafore (somnul de moarte, focul nostru-n vine)
La tonul mobilizator contribuie si elementele prozodice: ritmul iambic, grav; rima încrucişată, măsura de 13 – 14 silabe.Din poezie transpar mai multe caracteristici chintesenţiale ale neamului românesc: ideea de autodeterminare, mândria cu trecutul istoric, onoarea, conştiinţa existenţei unei entităţi etnice unice româneşti.