Am și eu nevoie urgent de un monolog despre o întâmplare distractivă din experiența voastră/a mea!!!
Răspunsuri la întrebare
Eram în clasa întâia și era iarna. Ninsese mult și era frig. Doamna învățătoare la prima recreație, ne-a ajutat să ne îmbrăcăm. Eu nu reușeam să-mi pun cismele și am rugat-o pe doamna să mă ajute. Dumneai a venit imediat și trăgând și împingând cu forță, a reușit până la urmă să mi le pună. Mă simțeam bizar și m-am uitat la cisme și i-am spus doamnei învățătoare : -Doamnă, mi-ați pus cismele de-a-ndoaselea!. Doamna a luat-o de la început și în sfârșit le-a pus cum trebuie. Atunci i-am spus: -Doamnă, nu sunt cismele mele! – De ce nu mi-ai spus înainte? s-a rățoit doamna învățătoare la mine. Eu am tăcut mâlc de frica de represalii.
Doamna învățătoare mi-a scos cismele și eu am îndrăznit și i-am zis: Nu sunt cismele mele, sunt ale fratelui meu, dar mama a zis că le pot pune. Doamnei aproape că-i dase lacrimile de ciudă, dar s-a resemnat și mi-a pus cu mare greutate cismele la loc. Ca să termine cu mine, mi-a cerut mănușile. Atunci i-am spus tristul adevăr care a făcut-o să explodeze:
-Păi doamnă învățătoare, ca să nu le uit, mama mi le-a băgat în cisme!...