Question

Analizati din textul urmator pronumele :personal , de politete , reflexiv, pronumele si adjectivul demonstrativ , pronumele si adjectivele posesive , pronumele si adjectivele nehotarate si pronumele si adjectivele negative .(doar daca sunt )
Cititul povestilor poate fi un punct foarte bun de plecare pt regasirea dintre parinte si copilsi armonizarea relatiei dintre ei . De asemenea , e un mod foarte bun prin care adultii sa inceapa sa se implice direct in dezvoltarea copiilor.
Povestile sunt privite la varsta adulta in multe feluri: cu melancolie , cu zambet , cu indiferenta , critic sau administrativ (in acest ultim caz , de catre cei care le apreciaza complexitatea simbolica. Prin ochii celor mici insa lucrurile stau altfel.Ceea ce noi adultii numim imaginatie , copii traiesc efectiv ca pe o realitate alternativa , ca pe o lume plina de posibilitati . Pentru ca se identifica - fara sa isi propuna- cu personajele principale , sunt adeseori teleportati in lumi in care altfel ar ajunge mult mai dificil sau deloc.
S explic putin : in primii ani de viata , experimentele copiilor referitoare la lumea interioara sunt limitate. Ei exploreaza din ce in ce mai constient , cu mai multa acuratele si precizie in fiecare saptamana , luna sau an , mediul exterior. Constientizarea propriului eu , a propiilor sentimente este insa ceva mai dificila si cei mai micio au nevoie de sprijin din partea adultilor. Parintele poate oferiu ghidaj si verbalizare in diverse situatii emotionale , ajutandu-si copilul sa recunoascasi sa exprim,e ceea ce simmte. Insa nu in toate situatiile poti fi disponibil sau prezent pt cel mic. Poate ca nu ai mereu in buzunare dictionarul care traduce in cuvinte usor de inteles pt copii ceea ce vrei sa transmiti. Pt aceste situatii exista basmele!Acestea , alaturi de povesti , il pot ajuta pe copil sa se pregateasca pt acele aspecte ale realitatii cu care el inca nu s-a confruntat...
Va rogggg am nevoie urgenta ! Sa fie cat mai bine !

Answer 1

Cititul povestilor poate fi un punct foarte bun de plecare pt regasirea dintre parinte si copil si armonizarea relatiei dintre ei . De asemenea , e un mod foarte bun prin care adultii sa inceapa sa se implice direct in dezvoltarea copiilor.
Povestile sunt privite la varsta adulta in multe feluri: cu melancolie , cu zambet , cu indiferenta , critic sau administrativ (in acest ultim caz , de catre cei care le apreciaza complexitatea simbolica. Prin ochii celor mici insa lucrurile stau altfel.Ceea ce noi adultii numim imaginatie , copii traiesc efectiv ca pe o realitate alternativa , ca pe o lume plina de posibilitati . Pentru ca se identifica - fara sa isi propuna- cu personajele principale , sunt adeseori teleportati in lumi in care altfel ar ajunge mult mai dificil sau deloc.
S explic putin : in primii ani de viata , experimentele copiilor referitoare la lumea interioara sunt limitate. Ei exploreaza din ce in ce mai constient , cu mai multa acuratele si precizie in fiecare saptamana , luna sau an , mediul exterior. Constientizarea propriului eu , a propiilor sentimente este insa ceva mai dificila si cei mai mici o au nevoie de sprijin din partea adultilor. Parintele poate oferiu ghidaj si verbalizare in diverse situatii emotionale , ajutandu-si copilul sa recunoascasi sa exprime ceea ce simte. Insa nu in toate situatiile poti fi disponibil sau prezent pt cel mic. Poate ca nu ai mereu in buzunare dictionarul care traduce in cuvinte usor de inteles pt copii ceea ce vrei sa transmiti. Pt aceste situatii exista basmele! Acestea , alaturi de povesti , il pot ajuta pe copil sa se pregateasca pt acele aspecte ale realitatii cu care el inca nu s-a confruntat...

dintre ei    = pronume pers., pers. a 3-a, nr. pl., caz Ac, formă accentuată însoţit de prepoziţia simplă ,, dintre" specifică cazului Ac, f.s. de atr. pron.;

acest        = adj. pron. dem. de apropiere se cordă în gen, nr.şi caz cu cu subst.,, caz"( N/ sg./Ac);

de către cei= pronume dem., formă populară, nr. pl., caz Ac, însioit de loc.prep.,, de către" f.s. de c. de agent;

le                = pron. pers., pers. a 3-a, gen F, nr.sg., caz Ac, formă neac., f-s de c-d.;
 

noi              = pron. pers., pers.1, nr.pl., caz N, formă accentuată  f.s de s.;

îşi               = pron. reflexiv, pers. a 3-a,caz D, formă neaccentuată f.s. c.i.;

ei                = pron. pers., pers. a 3-a, gen F., nr.pl., caz N , formă accentuată f.s de s.;

fiecare        = pronume nehotărât, caz Ac f.s. de atr. pronominal,

eu               = pronume personal, pers. 1, nr. sg., caz G, formă accentuată f.s. de atr. pron.,

-şi               = pron. reflexiv, pers. a 3-a, caz D, formă neacentuară f.s. atr. pron.

toate           = adj. pron. nehotărât se acordă în gen., nr. şi caz cu subst. ,, situaţiile"( F/ pl/ Ac) f.s de atr. adj.;

aceste        = adj. pron., dem de aoropiere se acordă cu subst.,, sutuaţii"( F,/pl./Ac)
f.s. de atr. adj.

Acestea      = pron. dem. de apropiere, gen F, nr. pl., caz N f.s de s.