Question

argumentare la doina mai badita floare dulce

Answer 1

             Doina este o specie a liricii populare, specifică poporului nostru, în care sunt exprimate direct cele mai variate sentimente: de dor, de iubire, de jale.
              Termenul  ” doina ” nu este cunoscut pe întregul spațiu românesc, în care doar cuvântul cântec apare pretutindeni. Impusă de Vasile Alecsandri prin culegerile sale de folclor drept specie literară, doina nu se deosebește ca text poetic de horă sau de cântec.
              Opera ” Măi badiță, floare dulce ” este o doină populară, deorece prezintî caracteristicile acesteia, prezentând intensitatea sentimentului de dragoste prin intermediul unei confesiuni emoționale a fetei îndrăgostite. Opera literară este populară, întrucât este produsul unei colectivități, transmis pe care orală din generație în generație, unde îmbină arta literară cu muzica. 
              În primul rând, tema doinei este dragostea  asociată cu dorul și tristețea care sunt generate de despărțirea temporală a fetei de alesul inimii, iar cele douăsprezece versuri reprezintă un monolog liric în care fata se adresează în mod direct feciorului, prin utilizarea verbelor la persoana I la modul condițional - optativ alături de pronumele la persoana II ” te-aș smulge ” ” te-aș duce ” ” te-aș găsi ”, care reprezintă mărci lexico-gramaticale ale prezenței eului liric în text. Finalul doinei relevă importanța sacrificiului în numele iubirii, dar și suferința generată de absența persoanei iubite.  
                În al doilea rând, expresivitatea operei literare este facută populară și se remarcă prin utilizarea regionalismelor ” stog „  ” îmblăti „ ” jele „ și a verbelor care sunt coordonate prin conjuncția coordonatoare copulativă ” și ” prin care se sporește intensitatea sentimentelor transmise.â                  În concluzie, opera literară ” Măi badiță, floare dulce ” este o doină populară în care se remarcă subiectivitatea lirismului, intensitatea trăirilor eului liric și expresivitatea limbajului utilizat.