Question

argumentati ca praslea ce voinic ai merele de aur este un basm popular

Answer 1

Unul dintre basmele populare cunoscute este " Prâslea cel voinic şi merele de aur " , cules şi publicat de Petre Ispirescu în " Legende sau basmele românilor " .

Basmul " Prâslea cel voinic şi merele de aur " este o creaţie populară cu caracter oral, anonim şi colectiv, dar şi creaţie epică cu narator, acţiune şi personaje.

Naratorul este obiectiv, martor la întâmplări, relatând faptele la persoana a treia.

Acţiunea este în general amplă, complicată, cu numeroase întâmplări povestite alert, în stil rezumativ. Subiectul este structurat pe momente ale acţiunii. Expoziţiunea prezintă grădina unui împărat în care se află un pom care face mere de aur. Intriga înfăţişează nereuşita împăratului de a gusta din mere din cauza unui hoţ care le fură când se coc. Desfăşurarea acţiunii prezintă încercarea neizbutită a fiilor mai mari de a prinde hoţul ; drumul lui Prâslea pe tărâmul zmeilor, unde eliberează trei fete de împărat capturate de aceştia şi drumul de întoarcere al eroului, plin de peripeţii. Punctul culminant este momentul în care argintarul duce cloşca cu puii de aur la împărat, iar fata acestuia cere să-l aducă pe meşterul care a făcut-o. În deznodământ Prâslea este recunoscut, se căsatoreşte cu fata, apoi preia tronul împărăţiei. Pe fraţii săi îi lasă în seama lui Dumnezeu şi îşi vor primi pedeapsa cuvenită.

Acţiunea se petrece pe două tărâmuri – al binelui şî al răului ; tărâmul răului fiind o lume răsturnată după modelul tărâmului binelui, dar condus după alte legi.

Timpul este neprecizat, ci doar sugerat prin formula " A fost odată ca niciodată " , expresie compusă din cuvântul "odată" care arată că acţiunea se petrece într-un timp foarte îndepărtat şi locuţiunea "ca niciodată" care exprimă o întâmplare unică ce stârneşte curioziatea. Povestitorul şi ascultătorul respectă o convenţie cum că basmul este o lume în care totul este posibil.

Ritmul şi durata întâmplărilor este redată de cifra magică trei ( zile, săptămâni, ani ) .

Personajele basmelor pot fi pozitive sau negative şi reale sau fantastice ( Prâslea sau zmeii şi fetele de împărat sau balaurul ) . În general în basme eroii au nume generice ; în cazul acestui basm eroul nu are nume, ci o particularitate devine nume-Prâslea. Deşi este personaj real, el capătă însuşiri supranaturale. Prâslea se metamorfozează în flacără pentru a lupta cu zmeul şi îşi taie carne din pulpă pentru a o hrăni pe zgripţuroaică.

Eroul basmului străbate un drum iniţiatic plin de obstacole pe care le depăşeşte datorită calităţilor sale, ieşind întotdeauna învingător.

Eroul poartă relaţii cu alte personaje ; relaţii de ajutorare şi relaţii de confruntare. Relaţiile de ajutorare le poartă cu fiinţe din lumea reală (fata de împărat) , fiinţe cu însuşiri supranaturale (zgripţuroaica) , animale sau păsări personificate (corbul) şi chiar şi cu obiectele magice care îl ajută să o regăsească pe iubita sa (mărul, furca cu caierul, fusul, cloşca cu puii de aur). Relaţiile de confruntare le poartă cu fiinţe supranaturale ca zmeii sau balaurul şi cu fiinţe din lumea sa : fraţii cuprinşi de invidie pe care îi învinge prin atitudinea superioară faţă de aceştia.

Prezenţa formulelor specifice basmului este nelipsită, cea iniţială este de introducere în lumea ficţiunii ( "A fost odată ca niciodată" ) , cea mediană ne arată că povestea continuă ( "Se luptară, se luptară zi de vară până-n seară" ) şi cea finală ne scoate din ficţiune, dar este hazlie, rimată şi ritmată.

Situaţiile specifice basmului sunt plecarea de acasă, drumul iniţiatic, uneltirea, lupta şi căsătoria venită în final ca o împlinire.

Caracterul oral sau popular reiese din regionalismelor, expresiilor, proverbelor şi zicătorilor, precum şi a vorbelor de duh.

Pentru că este o naraţiune populară în proză, care înfăţişează o lume fabuloasă în care personaje reprezentând binele luptă cu elementele răului, pe care le înving în final, "Prâslea cel voinic şi merele de aur" este un basm.