Asemanari/deosebiri intre textul descriptiv cel literar si nonliterar
Dau coroana!
5 exemple va rog!
Răspunsuri la întrebare
Raspuns:
Textul literar se suprapune conceptului de operă literară. Caracteristici:
Este o modalitate de cunoaştere subiectivă a realităţii obiective/umane.
Arta reflectă realitatea, o transfigurează, nu o descrie obiectiv, precum ştiinţa, trecând-o prin filtrul conştiinţei estetice, al sensibilităţii şi fanteziei scriitorului.
Are subtext emoţional şi valoare estetică.
Limbajul artistic (al literaturii artistice), spre deosebire de cel tehnic, publicistic, administrativ, academic etc., îi lasă scriitorului o libertate deplină faţă de normele limbii; teoretic, el poate folosi, într-un text, toate formele de manifestare ale limbii române : neologismele, limbajul regional, popular, argotic etc.
Limbajul artistic, specific textului literar, se constituie într-un cod specific, reprezentat printr-o suită de mijloace poetice şi retorice precum repetiţia, enumeraţia, interogaţia, exclamaţia, inversiunea etc.
Compoziţia, elementele formal-prozodice poartă amprenta individualităţii artistice.
Textul literar se adresează în primul rând afectivităţii şi sensibilităţii, fără intenţia de a informa.
Operează cu sensurile conotative ale cuvintelor, cu imagini artistice, are o topică subiectivă.
Cu toate acestea, textul literar este şi el o formă de comunicare, un mesaj; dacă, permiţându-şi toate libertăţile faţă de normele limbii, poetul nu comunică nimic (o stare, o atitudine, o trăire, o idee etc.), limbajul/textul rămâne o simplă gratuitate.
Textul nonliterar - caracteristici:
Are scopul de a informa, de a convinge, de a amuza, de a explica, de a sensibiliza etc., folosind în acest sens un limbaj adecvat intenţiilor vorbitorului: cu mărci specifice captării atenţiei, menţinerii interesului, cu forme lingvistice accesibile majorităţii cititorilor/ascultătorilor, cu o prezentare grafică atractivă, astfel încât să poată trezi interesul receptorului.
Se referă, în general, la aspecte din realitate, prezentate fără intervenţia ficţiunii, în limitele obiectivităţii şi ale spiritului practic.
Este formulat clar, fără ambiguităţi, iar textul propriu-zis este de multe ori însoţit de imagini grafice (mijloace de atenţionare, fotocopii, fundaluri colorate, prim-planuri etc.), astfel încât să impresioneze ochiul, să atragă şi să convingă, să faciliteze obţinerea rapidă a informaţiei dorite, chiar şi pentru necunoscători ai domeniului. Tot din aceste considerente, anumite elemente legate de formă, culoare, loc de plasare a informaţiei etc. vor rămâne aceleaşi pentru mai multe
•
•
texte dintr-o serie.
Sunt texte care au ca scop informarea cititorului (ziarele, revistele,
cataloagele, emisiunile informative radio şi TV), convingerea publicului (reclamele, publicaţiile şi emisiunile promoţionale, anunţul publicitar, discursurile electorale), satisfacerea unor necesităţi utilitare (mersul trenurilor, mandatele poştale, facturile, chitanţele, cartea de telefon, ghidurile turistice), destinderea (publicaţiile cu specific, emisiunile radio şi TV) etc. (vezi capitolul „Scopul comunicării").
Aria de cuprindere a nonliterarului este foarte vastă, cuprinzând texte informative, argumentative, memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic- -administrative, ştiinţifice, utilitare, religioase etc.
Explicație: