Question

Bună !! Am și eu nevoie de eseul calin file din poveste

Answer 1

Poemul Călin are ca temă motivul zburătorului. Zburătorul este, în concepţia poporului nostru, un personaj fantastic, care poate lua diferite înfăţişări. El se arată pe înserat tinerelor fete, le determină să se îndrăgostească de el şi apoi dispare. Motivul a constituit punctul de plecare pentru multe creaţii literare cum ar fi: Zburătorul de Ion Heliade Rădulescu, Sburătorul, Crai Nou de Vasile Alecsandri, Luceafărul de Mihail Eminescu, care au, din această cauză, un profund specific naţional.Poezia este romantică, fiindcă are ca subiect o poveste de dragoste, de fapt o dezvoltare a motivului popular al Zburătorului. Se arată, astfel, preţuirea pentru folclor specifică romanticilor. Eroii poemului sunt profund romantici. Eroina este excepţională prin frumuseţea ei fizică, dar şi spirituală. Zburătorul este un personaj fantastic, deci romantic. Călin este un erou excepţional, fiindcă este construit la punctul de interferenţă.dintre motivul Zburătorului şi un prinţ sau un voinic din basmele populare, dacă nu chiar cu Făt-Frumos, adică Sfântul Soare, ca în Luceafărul.Ideea realizării acestui poem îi este dată de versificarea basmului Călin Nebunul. Eminescu abandonează firul narativ din basmul amintit şi creează un poem romantic, alcătuit din opt fragmente, lăsând pe cititor să participe, cu fantezia lui, la umplerea spaţiilor dintre acestea.Primul fragment aduce un decor romantic cu un castel, în carejiăjrj^dejm voinic, spre a cuceri inima frumoasei fete de împărat, ascunsă în iatacul tăinuit.În fragmentul al doilea, fata de împărat constată efectele venirii Zburătorului şi în taină îl cheamă: — „Zburător cu negre plete, vin’ la noapte de mă fură”. Ascensiunea sentimentului de iubire în sufletul fetei de împărat o remarcăm în fragmentul al treilea, când eroina se contemplă, asemeni lui Narcis, în oglindă şi constată că este frumoasă: „Cum că ea —frumoasa fată — a ghicit că e frumoasă”.Avem o evaziune în basm, dar, în acelaşi timp, în vis: „Al vieţii vis de aur ca un fulger, ca o clipă-i” iar unitatea o dă trăirea sentimentului de iubire. Clipele de bucurie sunt urmate de cele de durere din fragmentul cinci. Zburătorul, potrivit destinului său, trebuie să dispară. Fata de împărat, părăsită, trăieşte clipe dramatice: „S-au făcut ca ceara albă. faţa roşă ca un măr”. Ea este alungată, dar mai apoi şi bătrânul crai, „cu barba-n noduri”, trimite zadarnic crainici ca s-o găsească şi s-o aducă înapoi. în fragmentul al şaptelea, Zburătorul se întoarce sub forma unui voinic, numit Călin. El găseşte fata după şapte ani într-o colibă, unde trăia ascunsă cu băiatul ei. Este o evaziune romantică în natură, dar în acelaşi timp, prin descrierea realistă, un fragment din viaţa socială. Fragmentul al optulea este cel mai bine realizat, sub aspect poetic, şi cuprinde nunta din codru dintre Călin şi fata de împărat. Este un fragment de basm, dublat de o nuntă alegorică între un fluture şi o floare {„mireasa viorica’), alegorie care ar vrea să definească parcă iubirea prin metafora „un fluture pe-o floare”.