Question

Buna , as avea nevoie de un text argumentativ despre importanta comunicarii intre parinti si copii. Urgent pls pls !!

Answer 1

In ziua de azi nu mai exista o relatie de prietenie intre copii si parinti ci doar o banala relatie in care mama ii spune copilului ce sa faca ,rexultand lipsa grava de comunicare intre copii si parinti.Copilul trebuie sa aiba incredere sa ii spuna parintelui ce are pe suflet,dar aceasta este posibila numai daca aceasta incredere se castiga reciproc.Lipsa de comunicare are niste tezultate dezastroase pe plan social,indepartandu-i pe copii de parinti si ajungandu-se la lucruri mult mai grave precum dezechilibrul pe plan emotional al copilului. In concluzie comunicarea este foarte importanta deoarece un viitor mai bun sta in mainile noastre

Answer 2

In opinia mea , in relatiile interfamiliale a aparut instrainarea.
Cauzele sunt reale : multa munca , unii parinti au cate doua joburi(pastrez trendul 
de a strecura cate un cuvant in english)..ce mai, lipsa timpului.
La toate astea se mai adauga si stresul,agitatia cotidiana . Relatiile din si dintre 
membrii familiei par a se deteriora intr-un ritm vertiginos.
Problema este cu atat mai dureroasa cand sunt implicati si copiii.
Astfel, in primul rand ei sunt cei mai vulnerabili.Multi parinti considera ca-si 
fac datoria cu prisosinta asigurand nevoile materiale ( hrana,imbracaminte) ,la 
care se adauga mofturile de ultima generatie ( smart phone ...) si ,daca e nevoie
si se pare ca e mare nevoie , meditatii particulare la diverse discipline de studiu.
Corect, vorbim de sacrificiu.
Dar este oare de ajuns?
Copiii sufera de singuratate ,culmea, tocmai intr-o lume supraaglomerata.
Putem vorbi despre singuratatea in doi,in trei ( cati membri are familia ).
Comunicarea directa ,empatia , ascultarea necazului fiului/fiicei ,intrebarile de 
rutina ,participarea activa la bucuria sau suferintele copilului ,trairea emotiilor
tocmai de la ele "s-a facut economie de vorbe" in familii.
In al doilea rand, comunicarea nu trebuie confundata cu un monolog parental
enervant , de genul "pe vremea mea ..." la care se adauga "eu nu aveam 
nici pe sfert cat aveai tu..". Si aici gresesc parintii. Confunda ( unii) vremea 
lor cu timpurile actuale.
Problema ramane . E de actualitate . Avem nevoie de comunicare deschisa 
cu parintii nostri.