Limba română, întrebare adresată de cristi530, 9 ani în urmă

caracterizarea lui "Toma Alimos"
exemplu:cum arata si cum era el rau bun etc.
Va rog nu folositi cuvinte complicate ex:voios,viteaz,etc intelegeti voi....

ajutor repede dau coroana si inima....

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de EagleEyes
2
                Portretul fizic și moral al acestuia este schițat din expozițiune, prin adjective care scot în evidență măreția înfățisării ” nalt la stat ” , înțelepciunea, firea deschisă ” mare la sfat ”. Haiducul suferă de singurătate: nici armele, nici mugurul de care se simte legat puternic nu pot suplini tovărășia omului. Gândurile și sentimentele haiducului se îndreaptă asupra naturii ( ulmi, fagi , brazi, paltini ), cu care se simte înfrățit în viață și în moarte ” Închinar-oi codrilor / Ulmilor și fagilor, / Brazilor / Paltinilor, / Că-mi sunt mie frățiori, / De poteri ascunzători, / D-oi muri / M-or tot umbri, / Cu frunza m-or învălui; / Cu freamătul m-or jeli ” . Codrul - personificat - vibreaza la tristetea omului „ se înfioară ”, mugurul nechează, iar armele ies din teacă. 
            Stăpânirea de sine a haiducului reiese din siguranta gesturilor intr-un moment atât de greu pentru el „ Cumpătul că nu-și pierdea, / Mâna la rană punea ”. Adept al cinstei si al spiritului de dreptate, il atentioneaza pe rivalul sau ca va da seama pentru faradelegea sa, apoi isi aduna ultimele puteri si pleaca in urmarirea dusmanului. 
              Toma Alimoș il strigă fugarului Manea acuzarea si ii formuleaza sentinta pentru fapta lui mișeleasca ” Maneo, Maneo, fiară rea / Vitejia ți-e fuga, / Că, de m-ai junghiar hoțește, / Mi-ai fugit și mișilește. / Ia mai stai ca să-ți vorbesc / Pagubele să-ți plătesc, ..... Faptele cu ascuțișul ”. Printr-un pasaj narativ, poetul popular surprinde incordarea maxima a confictului dintre cele doua personaje care se sfarseste cu uciderea dusmanului.  
             Monologul haiducului exprima dragostea si recunostinta pentru cal, fiinta ocrotitoare si purtatoare a mesajului ultim. Haiducul considera florile ca fiind o legatura vie intre el si iubita sa ”Pune-mi, pune-mi cite-o floare:
La cap, floare ”. Intensitatea dorintei sale reiese din repetitia ”Pune-mi, pune-mi ” si din locutiunea adverbiala ” mai cu foc ”.
                 Natura amplifica in final sentimentul de jale provocat de moartea unei fiinte dragi ” Codrul se cutremura, / Ulmi si brazi /Se cletina / Fagi si paltini /Se pleca / Fruntea / De i-o racorea,/ Mina/ De i-o saruta, / Si cu freamat il plingea. ” iar prin diminutivul ” sufletel ” si prin versul ” Bine votba nu sfâșea ” prin care reiese regretul ca viata haiducului a fost curmată atat de repede. 
Alte întrebări interesante