Question

Care sunt drepturile in statul de drept si ce rol au ?

Answer 1

Statul de drept este coloana vertebrală a democrației constituționale moderne. Este unul din principiile fondatoare care converge din tradițiile constituționale comune ale tuturor statelor membre ale UE și, ca atare, una dintre principalele valori pe care se bazează Uniunea. Acest lucru este reamintit la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), precum și în preambulul la tratat și la Carta drepturilor fundamentale a UE. Acesta este, de asemenea, motivul pentru care, în conformitate cu articolul 49 din TUE, respectarea statului de drept este o condiție prealabilă pentru aderarea la UE. Împreună cu democrația și drepturile omului, statul de drept reprezintă, de asemenea, unul din cei trei piloni ai Consiliului Europei și este adoptat în preambul la Convenția europeană pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO)[1].

Încrederea reciprocă dintre statele membre ale UE și sistemele lor juridice constituie fundamentul Uniunii. Modul de punere în aplicare a statului de drept la nivel național joacă un rol esențial în acest sens. Încrederea tuturor cetățenilor UE și a autorităților naționale în funcționarea statului de drept este extrem de importantă pentru dezvoltarea ulterioară a UE într-un „spațiu de libertate, securitate și justiție, fără frontiere interne”.[2] Această încredere va fi construită și menținută numai în cazul în care statul de drept este respectat în toate statele membre.

Diferitele constituții și sisteme judiciare din statele membre ale UE sunt, în principiu, bine concepute și dețin pârghiile pentru a proteja cetățenii împotriva oricărei amenințări la adresa statului de drept. Cu toate acestea, evenimente recente din anumite state membre au demonstrat că o lipsă de respect față de statul de drept și, în consecință, și față de valorile fundamentale pe care statul de drept dorește să le protejeze poate deveni un motiv serios de îngrijorare. Pe durata desfășurării acestor evenimente, publicul larg a solicitat în mod clar UE și, în mod special, Comisiei să ia măsuri. S-au obținut rezultate. Cu toate acestea, Comisia și UE au trebuit să găsească soluții ad hoc deoarece mecanismele și procedurile actuale ale UE nu au fost întotdeauna adecvate pentru asigurarea unui răspuns eficient și rapid în cazul amenințărilor la adresa statului de drept.

Comisia este gardianul tratatelor și are responsabilitatea de a asigura respectarea valorilor care stau la baza UE și de a proteja interesul general al Uniunii. Prin urmare, Comisia trebuie să joace un rol activ în acest sens.[3] În septembrie 2012, în discursul anual privind starea Uniunii, susținut în fața Parlamentului European, Președintele Barroso a declarat: „Avem nevoie de un set de instrumente mai bine dezvoltat, nu doar de alternativa între «puterea discretă» a convingerii politice și «opțiunea nucleară» de la articolul 7 din tratat”. În discursul din anul următor, acesta a afirmat că „experiența a confirmat cât de util este rolul de arbitru independent și obiectiv al Comisiei. Această experiență ar trebui consolidată prin intermediul unui cadru mai general [...]. Comisia urmează să prezinte o comunicare pe acest subiect și consider că este vorba de o dezbatere esențială pentru viziunea pe care o avem despre Europa.”[4]

În iunie 2013, Consiliul Justiție și Afaceri Interne a subliniat că „respectarea statului de drept este o condiție indispensabilă pentru protecția drepturilor fundamentale” și a solicitat Comisiei „să continue dezbaterea în conformitate cu tratatele privind eventuala necesitate și formă a unei metode de colaborare și sistematică pentru abordarea acestor aspecte”. În aprilie 2013, Consiliul Afaceri Generale a organizat o discuție cuprinzătoare cu privire la acest subiect[5].

În iulie 2013, Parlamentul European a cerut ca „statele membre să fie evaluate periodic cu privire la respectarea permanentă a valorilor fundamentale ale Uniunii, precum și a cerințelor democrației și statului de drept”[6].

Prezenta comunicare constituie un răspuns la aceste solicitări. Pe baza experienței dobândite de Comisie, a dezbaterilor interinstituționale și a consultărilor ample[7], comunicarea stabilește un nou cadru pentru a asigura o protecție eficientă și coerentă a statului de drept în toate statele membre. Este un cadru pentru abordarea și rezolvarea unei situații în care există o amenințare sistemică la adresa statului de drept.[8]