Limba română, întrebare adresată de adinaungurusan, 9 ani în urmă

care sunt gradele de comparatie ale adjectivului...Dati exemple

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de danait
39

Salut!

Gradele de comparație sunt forme ale adjectivului care arată că o însuşire poate exista în diferite grade de intensitate la mai multe ori la același obiect, dar în împrejurări (momente) diferite.

Adjectivele au trei grade de comparație: pozitiv,comparativ, superlativ.

I. GRADUL POZITIV arată însuşirea unui obiect în mod absolut fără să mai fie raportată la altceva:

  • copil silitor;

II. GRADUL COMPARATIV arată că o însuşire poate exista în grade diferite:

1. de superioritate - o însuşire poate exista într-un grad mai mare la acelaşi obiect sau la obiecte diferite:

  • copil mai silitor decât celălalt;

2. de egalitate - o însuşire se află în acelaşi grad la acelaşi obiect sau la obiecte diferite:

  • copil tot aşa/ la fel de silitor ca şi celălalt;

3. de inferioritate - o însuşire se află într-un grad mai scăzut la acelaşi obiect sau la obiecte diferite:

  • copil mai puțin silitor decât celălalt;

III. GRADUL SUPERLATIV arată că o însuşire există în cel mai înalt sau în cel mai scăzut grad:

1. gradul superlativ relativ - însușirea există în cel mai înalt sau în cel mai scăzut grad, raportată la un grup de obiecte:

a) de superioritate:

  • copilul cel mai silitor dintre toți;

b) de inferioritate:

  • copilul cel mai puțin silitor dintre ei;

2. gradul superlativ absolut - însuşirea există în cel mai înalt sau in cel mai scăzut grad, fară a mai fi raportată la un alt termen:

a) de superioritate:

  • copil foarte silitor;

b) de inferioritate:

  • copil foarte puțin silitor.

Gradul superlativ absolut se poate forma, afară de adverbul "foarte", şi prin alte mijloace cu un grad mai ridicat de expresivitate:

  • cu adverbele şi locutiunile adverbiale: tare, grozav de, nemaipomenit de, fantastic de, teribil de, extraordinar de, peste măsură de etc.;

  • cu ajutorul unor adjective (putred de bogat) sau adverbe (deştept rău);

  • cu ajutorul unor adverbe provenite prin conversiune din substantive: deştept foc, îndragostit lulea, înghețat tun etc.;

  • prin lungirea şi prin repetarea unor sunete: maaaaare, frrrumos etc.;

  • prin repetarea adjectivului: frumos-frumos etc.;

  • prin înlocuirea adjectivului cu un substantiv din aceeași familie lexicală: o bunătate de copil, o frumusete de fată etc.;

  • prin repetarea substantivului la forma lui de genitiv. plural: voinicul voinicilor, frumosul frumoșilor etc.;

  • cu ajutorul sufixului -isim (rarisim) şi al unor prefixe: arhiplin, ultramodern, supraaglomerat etc.;

  • cu ajutorul termenilor argotici (mașină meseriaşă; băiat de băiat, lucrare beton etc.

  • cu ajutorul adverbului "ce" ("cât de"), în construcții exclamative: Ce silitor e copilul!

  • cu ajutorul unor expresii comparative: negru ca smoala, prost ca noaptea;

  • cu ajutorul unor construcții cu sens consecutiv: frumos de-ți lua ochii.

Există şi adjective care nu au grade de comparație:

a) adjective care, la origine, sunt vechi comparative sau superlative: major, superior, inferior, exterior, minor, optim, suprem, posterior, anterior, ulterior, extrem;

b) adjective care, datorită sensului lor, nu acceptă comparatia: mort, viu, principal, veșnic, unic, chimic, petrolifer etc.

c) adjective cu sens de superlativ: admirabil, colosal, excelent, imens etc

Alte întrebări interesante