Question

care sunt secventele "basmului toamnei"?dar personajele?

Answer 1

Basmul toamneide Ionel Teodoreanu"Basmul toamnei" face parte dintr-un volum de tinereţe "Jucării pentru Lily"conţinând scrierile de debut ale autorului. Cu multă sensibilitate şi umor, cu un fin spiritde observaţie, Ionel Teodoreanu relatează întâmplări din universul naturii, acest "basm"al toamnei conturează o anumită atmosferă încărcată de lirism, miraculoasă, în caretransformările din natură sunt surprinse cu ajutorul personificării, trădând încântarea şiuşoara tristeţe a autorului.Fiecare element din natură, plantă sau vieţuitoare dobândeşte însuşiri umane,trăieşte sentimente şi emoţii puternice, are reacţii diferite la apariţia toamnei. Este vorbade un univers magic, în care "personajele" întruchipează simbolic prefacerile din natură, pornind de la formulele şi atmosfera tipice basmului."Basmul toamnei" are drept povestitor o frunză, ce relatează totul "cu glasul stinsde sfială, cu obrajii dogorâţi", începând cu formula cunoscută "A fost odat'!." Şoaptaîncărcată de mister a frunzei stârneşte curiozitatea întregii naturi, a frunzelor, a gâzelor, afirelor de iarbă care "s-apleacă şi se roagă suspinând: «sssspune... ssspune...»"La început seprezintă întâmplări sugestive din lumea vegetală, a livezilor şi aviilor. Ivirea toamnei provoacă schimbări uimitoare cum ar fi coacerea fructelor,a bostanilor şi a nucilor .Viile îşi schimbă culoarea frunzelor în nuanţe "aprinse". Ele seapleacă în bătaia vântului ca şi când ar fi ameţite de dulceaţa boabelor de strugure: "seclatină de beţie, că doar sunt mici, şi o boabă de poamă e damigeană de must pentru ofrunză."În continuare seînfăţişează schimbările trăite de păsări şi de micile vieţuitoare.Vara a plecat şi, ca în poveşti, a semănat "zboruri de păsări" ca să nu rătăcească drumul.Păsările au zburat, însă, şi "vara s-a rătăcit departe", nemaigăsind drumul de întoarceredecât o dată cu revenirea păsărilor călătoare.Micile vieţuitoare resimt tristeţea sfârşitului de vară. Greierii "prizăriţi" "doinesctremurător bejania firavilor funigei" speriaţi de sosirea toamnei, cosaşii tulbură "ţiuitultăcerii", lăcustele sprintene "se joacă de-a stelele căzătoare", iar broscoii imităcroncănitul ciorilor. "Ţânţarii agăţaţi de frunzele roşii, le înţeapă", iar 'Impui toamneitremură înfrigurat."Scriitorul se întoarce la lumea vegetală, cu o notă de umor autorul descrie castanulsălbatic, cam "nătâng de felul lui", care se bucură "că-i doldora de fructe", dar ruşinat deaspectul ţepos al acestora, le aruncă "mânios" la pământ. Floarea-soarelui "îngrijorată deropotul căderilor", se-apleacă spre pământ să asculte.Basmul îşi continuă firul, dar întreaga natură pare să aţipească, trecând în lumeavisului "frunzele pică de somn" în timp ce ploaia îşi întinde stăpânirea, "cerul picură" .Depănând firul basmului, ascultătorul cuprins de visare se trezeşte în alt anotimp,"cu capul în poala Iernii", care îşi spune la rândul ei povestea în timp ce îşi toarce 'fuiorulde fulgi" pentru că frunza a dispărut. Atmosfera încărcată de visare se încălzeşte deodată,căci basmul "de aur al Toamnei" este povestit de gura dogoritoare a vetrei în care s-atransformat lama.Personificareadevine mijlocul artistic de bază prin care acest univers al naturii seumanizează, căpătând trăsături miraculoase, alături de personificare,epitetelejoacă unrol important în caracterizarea elementelor de natură sau a acţiunilor. Figurile de stil seîmpletesc realizând imagini vizuale, sonore şi dinamice de mare expresivitate, conturândtabloul toamnei în culori vii.Stilul metaforic şi profund liric al scriitorului rămâne inconfundabil pentruliteratura română