Limba română, întrebare adresată de Bibike77, 8 ani în urmă

Casa învățătorului este cea dintâi, tăiată adânc în coasta unei coline, încinsă cu un pridvor, cu uşa spre uliţă şi cu două ferestre care se uită tocmai în inima satului, cercetătoare şi dojenitoare. [...]
Drumul trece peste Pârâul-Doamnei, lăsând în stânga casa lui Alexandru Pop-Glanetaşu. Uşa e închisă cu zăvorul; ericoperişul de paie parcă e un cap de balaur; pereții văruiţi de curând de-abia se văd prin spărturile gardului.

(Liviu Rebreanu, Ion)

1. Motivează, în 30-40 de cuvinte, rolul plasării celor două descrieri în incipitul romanului, succesiv, prin relaţionare cu planurile narative ale operei.

Te rog ajuta-ma!​

Anexe:

targoviste44: E o surpriză plăcută că ai scris clar, corect în limba română.
targoviste44: Tema ta presupune citirea romanului...
targoviste44: Un asemenea text ar putea să apară la Examen

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de alisia21333
1

Răspuns:

Rolul plasarii celor doua descrieri in incipitul romanului, succesiv, este acela de a introduce cele doua planuri narative principale dupa superioritatea acestora: viata intelectualilor satului, reprezentati de preotul Ion Belciug si de familia invatatorului Zaharia Herdelea, relatia acestora cu autoritatile statului austro-ungar, altul, viata personajului principal si a taranilor din Pripas.

Explicație:

Sper ca te-am ajutat!

Răspuns de targoviste44
0

Aici ne sunt înfățișate două case, ce au trimitere directă la două

personaje distincte.

Casa învățătorului, plasată cea dintâi, într-o ordine convenită de

colectivitatea satului, are ceva specific omului trimis acolo să

constuiască o cale rațională a gândurilor și faptelor oamenilor,

mai mari sau mai mici. Acest aspect se regăsește cu insistență

în cuprinsul romanului, aducând o notă aparte relațiilor nu

totdeauna pașnice ale unora dintre personaje.

Este de remarcat faptul că cele două ferestre ale casei învățătorului

par a se uita mereu undeva, dar nu undeva fără țintă, ci tocmai

în inima satului. Mai târziu, în desfășurarea acțiunii narative, se poate

vizualiza încercarea, nu totdeauna reușită, a intervenției profesionale

a învățătorului în mica insulă a lumii oamenilor, unde se considera,

pe drept cuvânt,  puternic ancorat.

Iar cele două ferestre, nu întâmplător două, sunt similare celor doi ochi

ai învățătorului, fiind personalizate prin atributele "cercetătoare și dojenitoare".

Într-un profund contrast, cealaltă casă, de peste Pârâul Doamnei,

se remarcă prin apartenența clară, fără dubiu,  la un personaj central, Alexandru Pop - Glanetașu, Acoperișul, asemănător unui cap de

balaur, dă imaginea de ansamblu a capului acestui personaj,

frământat de puternice și de nestăpânit impulsuri instinctuale.

Zăvorul, care închide ușa, face o trimitere către intențiile ascunse

ale personajului. Și, fără îndoială, "pereții văruiți de curând", sunt

mărturie a mândriei, numită în lumea satului fală, cu accent pronunțat

către o bărbăție cufundată-n frustratre, așa cum "spărturile gardului"

estompau deschidera către prospețimea varului de pe pereți.

Alte întrebări interesante