Cine imi scrie si mie rezumatul la poezia Luceafarul ?
Răspunsuri la întrebare
Citim cu atenție textul Luceafărul de Mihai Eminescu pentru a putea realiza un rezumat:
Poemul Luceafărul, alcătuit din 98 de strofe (catrene) este organizat în patru tablouri succesive, structurate pe planuri antitetice: terestru – cosmic, uman – fantastic etc.
Primul tablou (strofele 1 – 43) pare o poveste fantastică de iubire între două ființe care aparțin unor lumi diferite, acțiunea se petrece într-un cadru terestru și cosmic, atmosfera este gravă și solemnă, gesturile sunt ceremonioase, iar comunicarea se realizează într-un mod indirect, prin vis. La început fata de împărat, al cărei chip semnifică unicitatea ei, îl zărește pe Luceafăr, care nu o aștepta pe ea, dar El iar privind de săptămâni/Îi cade dragă fata. Pentru el abdicarea de la propria condiție, înseamnă anularea lui, pe când pentru fată, aceasta înseamnă aspirația spre înălțimi, aspirație care o așează în rândul ființelor superioare. Luceafărul nu poate renunța la nemurire, de aceea îi apare fetei doar în vis.
Prima chemare a Cătălinei relevă iubirea ei pentru astrul nemuritor. Ea îl privește dintr-un ungher al iatacului, semn al condiției sale inferioare. Ca orice ființă superioară, Luceafărul are puterea de a se metamorfoza și pătrunde în odaia iubitei sub înfățișarea unui tânăr voievod cu păr de aur moale. Luceafărul îi oferă Cătălinei nemărginirea oceanelor și nemurirea astrelor, amintindu-i totodată de sacrificiile făcute pentru o asculta. Fata însă nu acceptă oferta astrului, deoarece aceasta ar echivala cu însăși moartea ei.
În cel de al doilea tablou (strofele 44 – 64) este evocată iubirea dintre doi pământeni Cătălin și Cătălina, ceea ce face ca limbajul să fie simplu, firesc, atmosfera șăgalnică, familiară, intimă. Gesturile sunt rapide, stereotipe iar comunicarea directă.
În cel de al treilea tablou (strofele 65 – 85) este prezentată călătoria interstelară a Luceafărului și dialogul lui cu Demiurgul, cadrul este cosmic, atmosfera glarială, limbajul sentențios, gnomic. Dialogul este presupus deoarece Demirugul aude replicile Luceafărului fără ca acesta să le rostească. Lumea în care trăiește Luceafărul este rece, lipsită de sentimente, fapt pentru care îl roagă de Demiurg să îl dezlege.
Tabloul al patrulea cuprinde povestea fericirii omului prin iubire și revelația Luceafărului asupra diferenșelor dintre cele două lumi, cadrul este din nou terestru și cosmic, atmosfera pe de o parte feerică, intimă senzuală, pe de altă parte rece, distantă, rațională. Răspunsul Creatorului, bazat pe antiteza dintre cele două lumi, îl ajută pe Luceafăr să depășească momentul de criză, contemplând cu răceală cele petrecute pe pământ, când fata îl cheamă să-i lumineze norocul alături de iubitul pământean. Dialogul nu mai este posibil, iar replicile dintre fată și Luceafăr se constituie la niveluri de înțelegere diferite.
Ne amintim:
Forma poemului Luceafărul de Mihai Eminescu este narativ-dramatică: existența unei formule de intorducere, prezența unui narator, povestirea la persoana a III-a, existența personajelor, construcția gradată a subiectului, numărul mare de verbe caracteristic stilului narativ, prezența dialogului etc.
Cu toate aceastea, Luceafărul este un poem liric, schema epică fiind doar cadrul, întâmplările și personajele simboluri lirice, metafore, în care se sintetizează idei filosofice, atitudini morale, stări de sensibilitate și o viziune poetică.
Mai multe despre structura poemului Luceafărul aici: https://brainly.ro/tema/41701
Succes și spor la lecții!
#SPJ2