Cine mă ajută si pe mine? Cu o compunere de 10 - 15 rânduri in care să-ți exprimi sentimentele cu ocazia vizitarii unui muzeu care te-a impresionat . repede vă rog :o3
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
10
Muzeul dinozaurilor
Astăzi, mi s-a demonstrat că visele devin realitate. Mama a fost în sfârşit de acord să vizităm Muzeul de Arheologie. De când eram mic, dinozaurii m-au fascinat prin puterea, înălţimea, şi inteligenţa lor. Dar nu voiam să mă limitez doar la pozele din enciclopediile cumpărate din banii de buzunar. Doream să văd, cu ochii mei, un schelet de dinozaur. Dorinţa asta îmi măcina sufletul, încă de mic, iar astăzi inima mi s-a umplut de bucurie.
Muzeul era uriaş. Era plin de oameni şi panouri imense, însă nici urmă de vreun schelet. Plin de amărăciune, mă hotărâsem să plec. Însă mă pierdusem prin mulţime, şi nu mai găseam ieşirea. Cineva îmi pune piedică şi cad. Mă ridic, vrând să văd cine a fost, însă respiraţia mi se tăie, când am văzut scheletul uriaş al superbului Tiranosaurus ce privea mândru prin orbitele goale ale craniului său la mulţimea de oameni ce îl admira neîncetat. Ochii mi se umplură de lacrimi, iar mama veni lângă mine şi spuse :
- Te-am strigat, însă nu m-ai auzit. Priveşte în jurul tău, asta nu e tot.
Mă uit mai bine, şi constat cu bucurie că mama are dreptate. O groază de schelete a multor altor mici dinozauri se aflau pe lângă marele Tiranosaur. Am ştiut atunci că, dinozaurii s-au aflat mereu lângă mine, dar am fost mult prea ocupat ca să observ prietenii mei dinozauri din viaţa de zi cu zi.
Astăzi, mi s-a demonstrat că visele devin realitate. Mama a fost în sfârşit de acord să vizităm Muzeul de Arheologie. De când eram mic, dinozaurii m-au fascinat prin puterea, înălţimea, şi inteligenţa lor. Dar nu voiam să mă limitez doar la pozele din enciclopediile cumpărate din banii de buzunar. Doream să văd, cu ochii mei, un schelet de dinozaur. Dorinţa asta îmi măcina sufletul, încă de mic, iar astăzi inima mi s-a umplut de bucurie.
Muzeul era uriaş. Era plin de oameni şi panouri imense, însă nici urmă de vreun schelet. Plin de amărăciune, mă hotărâsem să plec. Însă mă pierdusem prin mulţime, şi nu mai găseam ieşirea. Cineva îmi pune piedică şi cad. Mă ridic, vrând să văd cine a fost, însă respiraţia mi se tăie, când am văzut scheletul uriaş al superbului Tiranosaurus ce privea mândru prin orbitele goale ale craniului său la mulţimea de oameni ce îl admira neîncetat. Ochii mi se umplură de lacrimi, iar mama veni lângă mine şi spuse :
- Te-am strigat, însă nu m-ai auzit. Priveşte în jurul tău, asta nu e tot.
Mă uit mai bine, şi constat cu bucurie că mama are dreptate. O groază de schelete a multor altor mici dinozauri se aflau pe lângă marele Tiranosaur. Am ştiut atunci că, dinozaurii s-au aflat mereu lângă mine, dar am fost mult prea ocupat ca să observ prietenii mei dinozauri din viaţa de zi cu zi.
Paul3234:
mersi
Alte întrebări interesante
Matematică,
8 ani în urmă
Limba română,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă