Citiţi, cu atenţie, textul de mai jos:
Fişă de lucru - Imperiul Otoman
,,Războiul de independenţă al Turciei (19 mai 1919 – 29 octombrie 1923) este astfel numit deoarece naţionaliştii turci s-au temut în acea perioadă ca ţara lor, învinsă în Primul Război Mondial, să nu-şi piardă independenţa, fiind împărţită între imperiile coloniale ale învingătorilor. După înfrângerea suferită de Imperiul Otoman la sfârşitul primei conflagraţii mondiale, activitatea naţionaliştilor turci din Anatolia a culminat cu formarea Marii Adunări Naţionale, care a mobilizat majoritatea resurselor naţionale sub conducerea lui Mustafa Kemal Paşa împotriva prevederilor tratatului de la Sevres, care practic punea Turcia sub tutelă şi atribuia largi teritorii Aliaţilor, Greciei şi Armeniei. După războaiele cu Grecia, cu Armenia şi cu Franţa, revoluţionarii turci, biruitori la rândul lor, i-au obligat pe Aliaţi să renunţe la pretenţiile lor, să evacuaze teritoriile lor atribuite, şi să negocieze un nou tratat: cel de la Lausanne din iulie 1923, care a permis incorporarea Anatoliei şi Traciei răsăritene în noul stat, Republica Turcia (1923). Crearea Mişcării Naţionale Turce a dus la prăbuşirea sistemului milieturilor otomane şi, după punerea în practică reformelor lui Atatürk, a permis apariţia unui stat modern, laic şi naţional’’.
(Robert Mantran, Istoria Imperiului Otoman) Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Precizaţi perioada de desfăşurare a războiul de independenţă a Turciei.
2. Identificaţi motivele pentru care a avut loc războiul de independenţă a Turciei.
3. Menţionaţi prevederile tratatului de la Sevres.
4. Precizaţi prevederile tratatului de la Lausanne.
5. Menţionaţi anul proclamării republicii Turcia.
6. Evidenţiaţi rolul Mişcării Naţionale Turce.
7. Precizaţi numele conducătorului Marii Adunări Naţionale.
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
1. 19 mai 1919 - 29 octombrie 1923
2. deoarece naţionaliştii turci s-au temut în acea perioadă ca ţara lor, învinsă în Primul Război Mondial, să nu-şi piardă independenţa
3.Adunări Naţionale, care a mobilizat majoritatea resurselor naţionale sub conducerea lui Mustafa Kemal Paşa împotriva prevederilor tratatului de la Sevres, care practic punea Turcia sub tutelă şi atribuia largi teritorii Aliaţilor, Greciei şi Armeniei
4.cel de la Lausanne din iulie 1923, care a permis incorporarea Anatoliei şi Traciei răsăritene în noul stat, Republica Turcia (1923).
5. 1923
6.Crearea Mişcării Naţionale Turce a dus la prăbuşirea sistemului milieturilor otomane şi, după punerea în practică reformelor lui Atatürk, a permis apariţia unui stat modern, laic şi naţional’’.