citiți un basm și faceți un referat vă rog dau coroană
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
"PRINTUL FERMECAT" de Frații Grimm
A fost odată o preafrumoasă prinţesă care avea o minge poleită cu aur. Într-o zi, în vreme ce se juca lângă un lac din apropierea castelului, ea o scăpă din mâini... Sărind de două ori, mingea ajunse în lac.
De supărare, prinţesa se puse pe plâns. Deodată, îi ajunse la urechi un glăscior care o întrebă:
- De ce boceşti aşa, dragă prinţesă?
Domniţa făcu ochii mari când văzu lângă ea un broscoi pocit, care, pe deasupra, mai şi vorbea! Îşi făcu curaj şi-i povesti cum scăpase mingea în apă.
— Ti-o pot aduce eu, dar numai dacă făgăduieşti că o să-mi faci şi tu pe plac, îi zise broscoiul.
— Dar ce pofteşti de la mine? Rochiile mele, pietrele nestemate, mărgăritarele? Ori poate vrei coroniţa mea de aur? întrebă prinţesa.
— Nici vorbă, domniţă! îi răspunse broscoiul. Nu vreau decât să-ţi fiu prieten şi tovarăş de joacă, să mă laşi să mănânc alături de tine din talerul de aur, să beau din cupa ta şi să dorm în patul tău.
Prinţesa îşi zise că, pesemne, broscoiul glumea, iar asta o făcu să se învoiască pe dată:
— Bine, fie! îţi făgăduiesc!
Broscoiul intră în apa lacului şi reveni cu mingea de aur în lăbuţe. De cum o văzu, domniţa o înhăţă şi o luă la fugă spre castel, fără să-i arunce măcar o privire sau să-i spună vreo vorbă de mulţumire broscoiului. În zadar strigă acesta în urma ei:
— Aşteaptă-mă, fată dragă, ia-mă cu tine!
În aceeaşi seară, în vreme ce domniţa se afla la masă alături de tatăl ei, regele, în uşa castelului bătu cineva.
Mergând să deschidă, prinţesa dădu cu ochii chiar de... broscoi! Când îl văzu, îi şi trânti pocitaniei uşa în botic! Dar cum regele o întrebă cine fusese, domniţa se văzu silită să-i povestească ce păţise în ziua aceea.
— Ei, dar asta înseamnă că trebuie să-ţi ţii cuvântul dat, o mustră Măria Sa. Dă-i drumul înăuntru numaidecât!
Prinţesa merse şi-i deschise uşa, iar broscoiul o urmă la masă, unde se ospătă taman din talerul de aur al domniţei şi mai şi bău din cupa ei aurită! După asta, prinţesa îl luă cu ea în pat. Dar abia ce atinse perna cea mătăsoasă, că pocitania se şi prefăcu într-un chipeş prinţ! El le povesti apoi tuturor cum zăcuse sub blestemul aruncat asupra lui de-o vrăjitoare haină. Şi numai bunătatea unei prinţese, care să-i îndeplinească toate dorinţele, l-ar fi putut destrăma. În scurtă vreme, cei doi frumoşi tineri prinseră drag unul de celălalt şi făcură o nuntă mare, de trei zile şi trei nopţi, ca-n poveşti. Şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi!
Sfârșit
Explicație:
Sper că e bine!