Question

Comentati portretul gingasei mirese din poezia Calin(file din poveste) de Mihai Eminescu precizand si figurile de stil folosite.

Answer 1

Poemul eminescian "Calin (file din poveste)" are ca deznodamant nunta fetei de imparat, prezentand, in final, portretul tinerei mirese, prin care ii sunt evidetiate trasaturile alese. Introducerea in cadrul nuptial a celor doua personaje principale se face prin intermediul interjectiei "iata", termen cu rol de focalizare, marcator discursiv care concentreaza atentia asupra imaginii celor doi miri. Acestia ies din codru, considerat spatiu misterios, loc al nostalgiei sufletului uman, stapanit de umbre, dar totodata motiv al renasterii perpetue a naturii, un spatiu edenic, un sanctuar in care fiinta umana isi regaseste echilibrul interior prin creerea unui univers compensatoriu, al unui topos protectiv, securizant, motiv frecvent intalnit in operele eminesciene. Gingasia fetei de imparat este subliniata inca din primele randuri ale portretului acesteia, cu ajutorul epitetului "mana gingasei mirese", care accentueaza trasaturi precum suavitatea sau sensibilitatea. Caracterizarea personajului feminin este preponderent vizuala, insa contine si implicatii auditive, cum ar fi fosnetul rochiei, asemanat cu cel al frunzelor, ce acorda portretului o nuanta de mister, intretinand muzicalitatea si reliefand ideea comuniunii dintre om si natura. Urmatorul detaliu al portretului este unul de tip vestimentar, si anume rochia alba, caracteristica ceremoniei noptiale, care prin culoarea sa dezvaluie puritatea, inocenta fetei de imparat si totodata face aluzie la nemurire, la ideea eternitatii erosului, aceasta culoare fiind motivul literar al infinitatii de ordin spiritual sau sufletesc. Fata fetei de imparat intruchipeaza idealul de frumusete feminina, fiind prezentata prin intermediul comparatiei "fata-i rosie ca marul". De asemenea, rosul este culoarea fundamentala a principiului vital, culoarea focului si a sangelui, a inflacararii si a frumusetii, a iubirii si tineretii. Ochii mireei sunt umezi, fapt ce contureaza atat sensibilitatea, gingasia acesteia, cat si profunzimea sentimentului de iubire. De asemenea, in poemele eminesciene ochii sunt asociati cu lumina, cu capacitatea de perceptie spirituala, simbolizand limpezimea, sinceritatea interioara a fiintei umanesi accentuand atmosfera de mister. Norocul, care se citeste in ochii fetei, reprezinta in traditia populara romaneasca amprenta destinului, fiind o imagine a sortii si aratand faptul ca omul se ghideaza dupa un calendar cosmic, universal, avand o viata predestinata. Parul fetei de imparat, prezentat in cadrul epitetului dublu "par de aur moale" si prin hiperbola "la pamant mai ca ajunge" este proiectat in antiteza cu florile albastre pe care aceasta la poarta, este simbolul caldurii,  al bogatiei pe plan sufletesc sau afectiv, evidentiind frumusetea miresei si arand implinirea, fericirea sincera a acesteia.  Delicatetea fetei este reliefata si din epitelele "vine mladioasa" si "trupul ei frumos il poarta". Albastrul florilor este culoarea profunzimii, al imaginarului, al sortii, al puritatii si destinului, incadrand evenimentul nuptial in timpul mitic al basmelor. Steaua pe care fata o poarta in frunte este simbol al innobilarii, al dorintei de trancendere, de ascensiune spre divin sau absolut.