compunere clasa a IX a urgent dau 100 puncte Eseu-întâmplări amuzante din copilărie
Răspunsuri la întrebare
Magia copilăriei nu o vom uita niciodată, deoarece doar atunci puteam face năzbâtie peste năzbâtie fără să fiu trasa la răspundere pre usturător. Am cinci frați toți băieți și mai mari, eu sunt mezina familiei și tot odată năzbâtia.
Așa m-a prins o zi frumoasă și călduroasă de iarnă în care eu aveam nu mai mult de șapte ani, stăteam afară, făcând bulgări de zăpadă când de-o dată văzusem cel mai mic membru al familiei, pisica noastră. Avea o blană, albă, imaculată, era atât de frumoasă și călca cu grație în omătul mare. Așa uitându-mă la ea cum se plimba prin zăpadă îmi venise geniala idee de a îi da puțină culoare, îmi spusesem în minte. „Hai să îi dau puțină culoare blăniței albe, astfel încât pot să o văd cu ușurință în albul zăpezi”, zis și făcut, nu am stat prea mult pe gânduri și am fugit în casă sărind de pe un picior pe altul, mi-am amintit că în debara sunt câteva găleți de vopsea, de când mama a decorat camera mea, am luat recipientele cu vopsea și am ieșit afară, am prins pisica în cele din urmă și ne-am retras într-un loc puțin ferit de văzul ochilor curioși.
Am prins pisica de gât și am început să o vopsesc în nuanțe de roz, albastru și verde, nu era tocmai combinația perfectă a cromaticii, dar atunci aveam altă părere. Pisica mea nu era tocmai mulțumită, mieuna atât de tare încât aproape pe final m-a prins mama. Am afișat un zâmbet și i-am spus „Uite mami, Pinky este cea mai frumoasă acum”. Mama mea nu putea articula nici măcar un cuvânt, însă într-un final a izbucnit într-un râs colorat.
Am ajuns să fiu și eu toată vopsea din cap până în picioare dar măcar la acea vreme a meritat, blana pisicii a stat o vreme așa vopsită.