compunere o vara de neuitat
Răspunsuri la întrebare
Zi caniculara de vara
Deşi e dimineaţă, soarele arde sus pe cer, aşa cum nu a mai făcut
-o de
multă vreme. Se anunţă o zi foarte încinsă. După cum a început această zi, ar putea fi cea mai fierbine şi mai nemiloasă zi din acestă vară. Cerul mai puţin albastru decât de obicei pare a fi decolorat de ascuţişul razelor trimise de discul solar. Niciun nor, oricât de mic, nu se încumetă să dea ochii cu soarele care dogoreşte nepăsător.
La fel de speriat este şi vântul. Nu are curajul necesar să
-
şi arate chipul
răcoros nici măcar o clipită. Încearcă din când în când să adie uşor, dar nu are puterea să se lupte cu soarele atotputernic. Atunci când îşi face simţită prezenţa, răsuflarea sa este foarte fierbinte, asemenea respiraţiei unui balaur, care scuipă flăcări pe nări.
La sol situţia este şi mai dramatică. Iarba este mai uscată ca niciodată şi îngălbenită fără vreme. Acolo unde copacii nu fac umbră, pământul este pârjolit ca după un incendiu devastator. Dar poate cel mai mult suferă
copacii. Primind mai p
uţină apă decât de obicei, fac eforturi disperate să reziste drepţi în faţa soarelui nemilos. Seceta foarte mare le
-
a uscat până şi voinţa de a rămâne verzi. Par aduşi de spate, asemenea unor bătrâni apăsaţi de greutatea anilor mulţi. Frunzişul copacilor n
u mai este la fel de
mare ca astă
-
primăvară, iar culoarea de un verde sănător s
-a transformat într-un verde-
gălbui bolnăvicios.
Cele mai puţin supărate pe urgia vremii sunt câteva şopârle. Cu pielea multicoloră, strălucind în bătaie razelor soarelui, se o
dihnesc sub cerul
liber, chiar dacă afară temperaturile au devenit insuportabile. Piatra pe care stau deja trebuie să fie incinsă la maxim, dar şopârlele nu par a băga de seamă. La fel de leneşe ca de obicei, îşi întind mai bine corpul pentru a
capta cât m
ai mult din căldura soarelui.
Indecis, dacă să se bucure sau să se întristeze de această zi toridă, este lacul din apropiere. În luciul său, razele soarelui se joacă vesele împrăştiind în jur reflexe puternice şi valuri de căldură. Mai puţin adânc decât d
e obicei
şi poate cel mai puţin întins de când se ştie el, lacul priveşte drept în ochi rotundul aprins al soarelui. Îl întreabă dacă are de gând să fie la fel de capricios toată luna lui cuptor. Soarele îi răspunde printr
-un zâmbet
maliţios, împrăştind pe
suprafaţa lacului raze ( am mai gresit dar sper da fie buna :)