comunicare despre schimbarile in spatiu a Principatelor Romane in sec. 17-18 pe timpul domnilor fanarioti
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
teritoriul principatului Moldovei se compune din:
Moldova de apus este teritoriul rămas din Principatul Moldovei după pierderea Bucovinei și a Basarabiei. Principatul Moldovei formează România contopindu-se cu Țara Românească prin Unirea din 1859. Această regiune din nord-vestul României moderne cuprinde 8 județe actuale și, în Ucraina, Ținutul Herța, un mic teritoriu anexat de URSS în urma ultimatumului din iunie 1940 prin care României i se cerea cedarea imediată a Basarabiei si a Bucovinei (Herța nu era revendicată în textul sovietic). Astăzi este inclus în regiunea Cernăuți din Ucraina.
Basarabia, așa cum a fost delimitată prin anexarea rusească din 1812, este situată între râurile Nistru, Prut și Dunăre, Marea Neagră și Bucovina. Aproximativ 2/3 aparține astăzi Republicii Moldova, restul Ucrainei (Hotinul și cea mai mare parte a Bugeacului).
Bugeac-ul - reprezintă partea de sud a Basarabiei și corespunde aproximativ cu Basarabia inițială, medievală. Denumirea este de origine turco-tătară, din secolul XVI. Astăzi Bugeacul se găsește în cea mai mare parte pe teritoriul Ucrainei și este inclus în regiunea Odessa. O mică parte a acestuia (Tighina și zona situată la sud de aceasta) aparține Republicii Moldova.
Cahul, Bolgrad și Ismail reprezintă teritoriul din sudul și sud-vestul Basarabiei atribut Moldovei în 1856 și cedat în Rusiei 1878. Se suprapune parțial cu Bugeacul de sud-vest.
Bucovina reprezintă teritoriul moldovenesc anexat de către Imperiul Habsburgic în 1775. Astăzi este împărțită între România (sudul) și Ucraina (nordul). Centrul politico-cultural al Bucovinei a fost orașul Cernăuți, în prezent în Ucraina.
Țara Românească Modificare
Articol principal: Țara Românească.
(„Vlahia” sau „Valahia” în limbile străine)
Stema Ţării Româneşti inclusă în stema României interbelice (şi în altele anterioare sau posterioare)
Stema principatului Ţării Româneşti fără fundalul „azur”
Stema Olteniei (1877)