Cum au influenţat Constantin Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir societatea în care au trăit?
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
1
Rezumat. În studiul de faţă se întreprinde o tentativă temerară de a pune în lumină o problemă puţin studiată în cantemirologie – analiza relaţiilor dintre două personalităţi politice proeminente de la sfârșitul sec. XVII – începutul sec. XVIII: Dimitrie Cantemir și Constantin Brâncoveanu, domnitori ai Ţării Moldovei și Ţării Românești. În baza unor materiale noi din arhive, precum și a publicaţiilor de documente și studii speciale, autorul încearcă să acopere golurile și să elimine incoerenţele care se mai întâlnesc în publicaţiile dedicate relaţiilor dintre ei. Totodată, s-a căutat un răspuns la întrebarea cum pot fi caracterizate aceste raporturi – ca dușmănie sau ca rivalitate?
Cuvinte-cheie: Dimitrie Cantemir, Constantin Brâncoveanu, Petru cel Mare, secolul al XVIII-lea, Ţara Moldovei, Ţara Românească, Rusia, Imperiul Otoman, rivalitate.
În pofida faptului că pe parcursul ultimelor dece- nii biografiile domnitorului Ţării Moldovei, Dimitrie Cantemir, și al Ţării Româneşti, Constantin Brânco- veanu, au devenit un obiect al numeroaselor studii știinţifice [1, 2, 3, 4, 5], raporturile interpersonale ale acestor două figuri proeminente ale vieţii politice din primul sfert al secolului al XVIII-lea nu au devenit un subiect aparte al cercetărilor. Autorul prezentei publi- caţii şi-a propus să efectueze un studiu privind evolu- ţia relaţiilor între cei doi demnitari și să dea răspuns la întrebarea – cum pot fi caracterizate acestea, ca duș- mănie de o viaţă sau ca o rivalitate politică?
În viziunea noastră, conflictul dintre Constantin Brâncoveanu şi familia Cantemir a apărut deja la în- ceputul anilor 1690, atunci când se hotăra problema înscăunării pe tronul Ţării Moldovei a lui Dimitrie Cantemir, după moartea tatălui său Constantin. În lupta pentru scaunul domnesc al Moldovei, familia Cantemir și susţinătorii ei au suferit înfrângere în faţa lui C. Brâncoveanu, care a reușit să promoveze la acest post creatura sa – Gheorghe Duca.
Situaţia s-a schimbat însă radical peste câţiva ani, când, după moartea sultanului Murat al II-lea, credi- tele și susţinerea politică a domnitorului Ţării Româ- nești la Sublima Poartă au slăbit, fapt care a permis reprezentanţilor familiei Cantemir să-și ia revanșa. În pofida mai multor piedici puse de C. Brâncoveanu,
pe tronul domnesc al Moldovei a urcat Antioh, fratele mai mare al lui Dimitrie.
Un alt eveniment, care a aprofundat conflictul dintre familiile Brâncoveanu și Cantemir, s-a produs la sfârșitul anilor 1690, când Dimitrie s-a căsătorit cu fiica răposatului domnitor Șerban Cantacuzino, Cassandra. Aceasta, împreună cu maica sa Maria, a avut de suferit enorm de pe urma lui C. Brâncoveanu care le era rudă. C. Brâncoveanu a participat activ la complotul împotriva lui Șerban Cantacuzino, sol- dat cu omorul acestuia, iar ulterior a întreprins un șir de acţiuni denigratoare împotriva văduvei lui şi a familiei ei. După cum mărturisesc contemporanii, „C. Brâncoveanu, după ce a obţinut puterea în Ţară, a pus pe văduva lui Șerban cu unicul fecior și trei fiice în închisoare, ameninţându-le că le va aduce nu numai pagube materiale, dar le va lua și viaţa în cazul în care nu-i vor achita 25 de mii de pungi de galbeni, bani pe care el, chipurile, i-a plătit Porţii pentru a-i scăpa de extrădarea la Constantinopol” [6].
Fiind plasată în mănăstirea Cotroceni împreună cu copiii, Maria a fost nevoită să apeleze după ajutor la împăratul Leopold. Răspunsul din Viena a venit neîn- târziat: un detașament de cavalerie de circa șapte mii de ostași, sub comanda generalului Donat Heissler, a sosit la Cotroceni pentru a elibera familia văduvei și a o conduce la Cronștad
Alte întrebări interesante