curiozității despre campii
Răspunsuri la întrebare
Câmpia Română s-a format pe locul unui bazin lacustru, a cărui colmatare reprezintă principala premisă a formării câmpiei de astăzi. Colmatarea s-a realizat prin depunerea aluviunilor (nisipuri, pietrișuri, argile și marne) cărate de Dunăre și râurile originare din Carpați. Colmatarea devine mai intensă în Cuaternar, când, datorită mișcărilor de ridicare a zonei montane râurile au o capacitate mai mare de eroziune și transport. Lacul a început să se restrângă, pe direcția sud-vest-nord-est, în paralel cu înaintarea cursului Dunării, principala creatoare a Câmpiei Române. Astfel, sectorul de la vest de Argeș a fost exondat încă din pleistocenul inferior, în timp ce la est de valea Argeșului, lacul cuaternar s-a menținut și în pleistocenul mediu și superior. Acest lucru se explică prin faptul că în sectorul de la nord-est și est de valea Argeșului, soclul Platformei Moesice a suferit o subducție activă și îndelungată. În holocen a avut loc exondarea celor mai tinere sectoare din Câmpia Română - Câmpia de subsidență și Bălțile Ialomiței și Brăilei.
Aproape întreaga câmpie este acoperită de depozite loessoide și loess, dar deosebite ca grosime, vârstă și compoziție.
Din punct de vedere al resurselor subsolice, Câmpia Română se remarcă prin prezența resurselor de petrol (partea central-vestică a câmpiei) și gaze naturale (în partea de est). Forajele au pus în evidență și prezența depozitelor de sare și cărbune însă acestea se găsesc la adâncimi care le fac inexploatabile (peste 2.500 m adâncime).
Câmpiile se formează prin eroziune şi prin acumulare. Prin erodarea completă a munţilor, dealurilor şi podişurilor se formează câmpiile de eroziune. Prin transportul de sedimente la baza unui deal sau într-un lac se formează câmpiile de acumulare. Câmpiile lacustre se formează prin depunerea de sedimente în vechile lacuri, cele deltaice se formează prin depunerea de sedimente în braţele deltelor