Question

Datimi va rog traducerea acestui text!!!!!!Text

A society consists of groups of human beings who are linked together
by means of specific systems and customs, rites and laws, and have a
collective social existence. Collective life is that in which groups of people live together in a particular region, and share the same climate and similar foodstuffs.
Human life is social. Common social interests unite human beings together, giving to every individual a sense of unity similar to that experienced by a group of people travelling together in an automobile or an airplane, or a boat, heading towards the same destination, and sharing together the common hope of reaching a destination
safely, the dangers on the way, and a common fate.
The key to the mysteries of human nature is to be found in society. Society is the human being in his social relations, and every human being is an individual embodiment of social relations. He absorbs what has been accumulated by the centuries and passed on through traditions. Modern man carries within himself all the ages of history and all his own individual ages as well. His personality is a concentration of various strata of culture. He is influenced not only by modern mass-media, but also by the writings of all times and every nation. He is the living memory of history, the focus of all the wealth of knowledge, abilities, skills, and wisdom that have
been accumulated through the ages. The individual is also a link in the chain of generations. His affairs are regulated not only by himself, but also by social standards. This is why the level of individual development is an indicator of the level of development of society, and vice versa. Just as society itself shapes human beings, so human beings shape society. If, for example, we tend to project our selfish interests over everything and we see only selfish interests in society then our relationship
with society will lead to more problems than those that already exist. It is not enough to say that we want a just society, without evil, without suffering. We can only build a better society by working on ourselves, making a concrete effort that results in good works. We create a more harmonious society through our own transformation.
Relationship through participation expresses the awareness that we are united with the greater human society and implies a constructive attitude toward our own transformation and toward active work for the good of society.
If we honestly want a better society, we realize that our lives really don't belong to us; that a life is something that must be offered to all of humanity. By not dispersing our strength in satisfying our personal appetites, we turn our energy into the good work and helpful ideas which are needed at each moment.
When we desire to create a more harmonious society, we don't criticize, complain, escape, or look for privileges. We fulfill whatever is necessary, and when we discover something selfish in ourselves, we make the effort to surpass it. Therefore, we work to overcome in ourselves the isolation, indifference and selfishness that we see outside. This interior work inevitably expands to our surroundings and produces a chain reaction of good thoughts and good work. Thus, we should work for the good of society by transforming ourselves into beneficial cells that work quietly and persistently within the greater social body.

Answer 1

O societate constă din grupuri de ființe umane care sunt legate între ele prin intermediul unor sisteme și obiceiuri specifice, ritualuri și legi, și au existența socială colectivă. Viața colectivă este cea în care grupurile de oameni locuiesc împreună într-o anumită regiune și împărtășesc același climat și alimente similare. Viața umană este socială. Interesele sociale comune reunesc ființele umane împreună, dându-le fiecărui individ un sentiment de unitate similar cu cel trăit de un grup de persoane care călătoresc împreună într-un automobil sau avion sau o barcă îndreptându-se spre aceeași destinație și împărtășind împreună speranța comună de a ajunge la o destinație în siguranță, pericolele pe drum și o soartă comună. Cheia pentru misterele naturii umane se găsește în societate. Societatea este ființa umană în relațiile sale sociale și fiecare ființă umană este o întruchipare individuală a relațiilor sociale. El absoarbe ceea ce a fost acumulat de secole și a trecut prin tradiții. Omul modern poartă în sine toate vârstele istoriei și toate vârstele sale individuale, de asemenea. Personalitatea sa este o concentrare a diferitelor straturi ale culturii. El este influențat nu numai de mass-media moderne, ci și de scrierile tuturor timpurilor și de fiecare națiune. El este memoria vie a istoriei, centrul atenției tuturor bogățiilor de cunoștințe, abilități, abilități și înțelepciune pe care le au au fost acumulate de-a lungul veacurilor. Individul este, de asemenea, o legătură în lanțul de generații. Afacerile sale sunt reglementate nu numai de sine, ci și de standardele sociale. De aceea, nivelul dezvoltării individuale este un indicator al nivelului de dezvoltare al societății și viceversa. La fel cum societatea în sine formează ființele umane, oamenii formează societatea. Dacă, de exemplu, avem tendința de a ne proiecta interesele egoiste asupra a tot ceea ce vedem și de a vedea numai interese egoiste în societate, atunci relația noastră cu societatea va duce la mai multe probleme decât cele care există deja. Nu este suficient să spunem că dorim o societate dreaptă, fără rău, fără suferință. Putem construi o societate mai bună, lucrăm asupra noastră, făcând un efort concret care are ca rezultat opere bune. Noi creăm o societate mai armonioasă prin propria noastră transformare. Relația prin participare exprimă conștiința că suntem uniți cu o societate umană mai mare și implică o atitudine constructivă față de propria transformare și spre o activitate activă pentru binele societății. Dacă vrem sincer o societate mai bună, ne dăm seama că viața noastră nu ne aparține; că o viață este ceva ce trebuie să fie oferit întregii omeniri. Prin faptul că nu ne dispersăm puterea în satisfacerea apetitului nostru personal, ne transformăm energia în munca bună și ideile utile care sunt necesare în fiecare moment. Când dorim să creăm o societate mai armonioasă, nu criticăm, nu ne plângem, nu scăpăm și nu căutăm privilegii. Noi îndeplinim ceea ce este necesar și când descoperim ceva egoist în noi înșine, facem efortul să îl depășim. De aceea, lucrăm pentru a învinge în noi înșine izolarea, indiferența și egoismul pe care îl vedem afară. Această muncă interioară se extinde în mod inevitabil în împrejurimile noastre și produce o reacție în lanț a gândurilor bune și a muncii bune. Astfel, ar trebui să lucrăm pentru binele societății transformându-ne în celule benefice care lucrează liniștit și persistent în interiorul corpului social mai mare.