Question

de ce este reprezentată populația podişului Moldovei?

Answer 1

Hartă fizică a României antebelice cu Podişul MoldoveiPodişul Moldovei este un podiş situat în părţile de est şi nord-est ale României, continuându-se şi dincolo de Prut, în Republica Moldova şi Ucraina. Limite acestei forme geografice sunt:
nord: Prutul superiorest: Valea Nistrului (Republica Moldova)sud: Câmpia Română, Dunărea şi Marea Neagrăvest: Culoarul Siretului şi Subcarpaţii MoldoveiCuprins  [ascunde] 1 Geneză2 petrografie3 Relief3.1 Caracterizare3.2 Subdiviziuni şi diviziuni4 climaticeGeneză[modificare | modificare sursă]În era precambriană-proterozoic, ca urmare a orogenezei balkaliene, apare ca uscat Platforma Est-Europeană constituită din şisturi cristaline. Aceasta se prelungea în nordul Podişului Moldovei, coborând în trepte spre Carpaţii Orientali.
În era mezozoică-cretacic, ca urmare a orogenezei alpine, partea sudică a Podişului Moldovei suferă un proces lent de scufundare, fiind invadată de apele mării. De-a lungul erelor mezozoică şi neozoică s-au produs regresiuni şi transgresiuni repetate care au dus la depunerea unor strate groase de roci sedimentare.
Podişul pare ca uscat la sfârşitul erei neozoice şi începutul erei cuaternare treptat, de la nord la sud. În a doua parte a erei cuaternare-holocen, agenţii exogeni, în principal apele curgătoare, au definitivat aspectul actual al Podişului Moldovei
Petrografie[modificare | modificare sursă]Peste fundamentul cristalin se găsesc strate groase de roci sedimentare, depuse de-a lungul Erelor Mezozoică şi Neozoică (calcare, gresii, marne, argile, pietrişuri, nisipuri), înclinate uşor spre sud-est (în jumătatea de nord) şi spre sud (în jumătatea de sud), dar şi strate de pietre pretioase.[necesită citare]
Relief[modificare | modificare sursă]
Podişul Moldovei de nord, nu departe de BălţiCaracterizare[modificare | modificare sursă]Podişul Moldovei este cel mai întins podiş din ţară, desfăşurat aproximativ de la N la S. Acesta prezintă altitudini diferite în funcţie de subunitate: este mai înalt în partea de N-V unde(atinge 500-600 metri). Prezinta altitudini mai joase în N-E (200 metri) iar in partea de sud altitudinile coboara usor de la 500 m la 200 m.
Relieful este alcătuit dintr-o alternanţă de culmi, depresiuni şi culoare orientate spre S-E. În partea de N-E, relieful este alcătuit din dealuri scunde despărţite de văi largi şi joase. În partea centrală şi sudică este un relief de coline joase şi o succesiune de dealuri prelungi cu interfluvii netede. Văile sunt adânci cu versanţi înclinaţi, lărgindu-se spre sud. Pe versanţi se evidenţiază intense alunecări de teren.
Subdiviziuni şi diviziuni[modificare | modificare sursă]a. Podişul Sucevei este situat în partea de nord-vest, între graniţa cu Ucraina la nord (se prelungeşte chiar şi dincolo de graniţă), Câmpia Moldovei (Jijiei) la est şi valea râului Moldova la vest. Acesta cuprinde:
dealuri: Dragomirnei, Fălticenilor, Ciungi (688 m), Ibăneşti, Bour, Cozancea, Dealul Mare.depresiuni: Rădăuţi, Culoarul Moldovei, Culoarul Siretului.b. Dealurile Nistrului,
Podişul HotinPodişul Basarabiei de NordColinele Nistrului (Colinele dintre Nistru si Răut)c. Câmpia Moldovei ocupă partea central-nordică, fiind delimitată de Platoul Basarabiei de Nord (la est), Colinele Nistrului (la est), culmea Bour-Dealul Mare (la vest), Podişul Hotin (la nord) şi Podişul Central Moldovenesc (la sud). Subdiviziunile sunt:
Câmpia Jijiei (în vest),Câmpia Prutului Mijlociu (în centru) şiCâmpia Răutului (în est)d. Podişul Central Moldovenesc este situat în partea centrală şi de sud a Podişului Moldovei. Acesta cuprinde:
Podişul Bârladului (secţiunea din România), care include:Colinele Tutovei,Dealurile Fălciului,Podişul Covurlui.depresiuni: Depresiunea Elanului.Masivul Codru (secţiunea din Republica Moldova), numit Podişul Moldovei Centrale care include:Dealurile Ciuluc-Soloneţ,Dealurile Corneştilor,Colinele Tigheciului,Podişul Basarabiei de Sud (Dealurile Nistrului Inferior),Valea Prutului Inferiore. Câmpia Nistrului Inferior (Câmpia Bugeacului ?),f. Culoarul Siretului, orientat de la nord spre sud constituie o zonă de trecere între Podişul Bârladului şi Subcarpaţii Moldovei. Acesta este constituit dintr-o succesiune de lunci şi terase.
Clima[modificare | modificare sursă]Climatul podişului este fie unul caracteristic dealurilor înalte (Podişul Sucevei), fie unul specific dealurilor joase (în Câmpia Moldovei şi Podişul Bârladului). Temperatura medie anuală este de 6°–8°C (Podişul Sucevei) şi 8°–10°C pe cea mai mare parte. Precipitaţiile medii anuale sunt de 400–500 mm (Câmpia Moldovei, Podişul Bârladului) şi 500–800 mm (Podişul Sucevei). Vânturile specifice sunt crivăţul (pe timp de iarnă) şi Vântul de Vest (în partea nordică). Influenţele climatice