Question

De citit textul și de scos din fiecare aliniat lucrurile cele mai importante:
În lumea greco-romană existau adevărate edituri, unde
mai mulți copiști lucrau la multiplicarea operelor scriitorilor,
iar noutățile editoriale erau anunțate prin foi volante, adevărate buletine pentru bibliofili. Cărțile ajungeau apoi în librării, bibliopola, existente în toate orașele mari, de unde luaucalea bibliotecilor, particulare sau publice,
cum era faimoasa Alexandrina, muzeu și bibliotecă din Alexandria, care poseda aproape
un milion de volume.
Din secolul al IV-lea, cartea scrisă pe
papirus a intrat într-o perioadă de declin,
fiind înlocuită treptat de cartea de pergament. Pergamentul, care se fabrica din piele
de vițel, de capră, de oaie etc., a luat locul
papirusului mai cu seamă datorită apariției
și consacrării unui nou tip de carte, codexul,
cu file legate, altfel spus, cartea așa cum o
cunoaștem noi.
Odată cu apusul civilizației antice, dispare și modul de producere și difuzare a cărții. Timp de opt secole, cuvântul scris se
mută din atelierele copiștilor în scriptoriile mănăstirilor. Doar
muncii călugărilor medievali învățați îi datorăm continuitatea
culturală care leagă epoca modernă de civilizația antică.
De cea mai mare importanță pentru istoria cărții este
civilizația chineză. China a fost cea care a dăruit lumii hârtia,
un suport ieftin și practic pentru scris; apariția hârtiei a dus
la înlocuirea scrierii de mână prin imprimarea cu ștampila.
Pe o planșă de lemn era sculptat în relief un text sau un desen,
apoi se aplica cerneala cu o pensulă. După ce pe planșă era
așezată o foaie de hârtie, fiind apăsată cu un rulou, părțile în
relief ale lemnului lăsau pe hârtie o copie a imaginii sculptate.
Cea mai veche carte imprimată prin această metodă simplă de tipărire, numită tehnică tabelară, este o colecție de aforisme, Sutra de diamant, datată din 11 mai 868. Chinezii au inventat și caracterele mobile, care însă n-au putut înlocui niciodată
în China imprimarea tabelară, din cauza multitudinii
semnelor grafice pe care le are scrierea hieroglifică chineză: numărul acestora se ridică la câteva zeci de mii!
La începuturile tipăririi cărților în Europa stă figura lui Johann Gutenberg, un bijutier din orașul german
Mainz. Invenția lui consta din trei elemente: forme
pentru turnarea literelor dintr-un aliaj de plumb, cerneală „lipicioasă” și un teasc
adaptat pentru tipărit. Pentru a imprima o carte, erau suficiente doar vreo trei sute
de caractere mobile variate, care cuprindeau literele majuscule și minuscule, cifrele, semnele de punctuație etc. Marea lucrare a lui Gutenberg, a cărei apariție este
Biblioteca Mazarini
socotită drept punct de pornire pentru tipărirea cărților, a fost
monumentala ediție în limba latină a Bibliei din anul 1456.
Către anul 1500, în Europa existau deja 1700 de teascuri tipografice și fuseseră tipărite circa 40 de mii de titluri de carte, care
însumau aproape 20 de milioane de volume. Inventarea tiparului
deschidea calea spre epoca numită mai apoi Renașterea.

Answer 1

Explicatie pas cu pas:
Cand selectezi partile cele mai importante, imagineaza-ti ca esti la un test si scrii cele mai importante cuvinte. In unele propozitii, pot fii si cuvinte-cheie (cuvinte care te ajuta sa intelegi mai bine lectia/cuvinte ajutatoare)
• greco-romana
• copisti lucrau la multiplicarea operelor scriitorilor
•noutatile editoriale
•anuntate prin foi volante
•librarii
•bibliopola
•Alexandrina
•un milion de volume
•secolul al IV-lea
•papirus
•pergament
•de vitel
•de capra
•de oaie
•aparitiei


Nu pot sa mai continua, sper ca te-am ajutat.