Question

de la fragmentul Tu, Doamne, cu nemărginită înţelepciune ai întocmit lumea şi frumoasă ne-ai lăsat-o nouă locaş de vieţuire! alcatuiti o compunere .!!! va rog ajutatima!!!

Answer 1

Scrii tu inceputul, eu continui. Cum puteai Tu sa construiesti lumea mai bine de atat? Atatea bogatii, atatea resurse... Totul se imbina perfect: cerul cu pamantul, aerul cu solul, apa cu uscatul... Si toate acestea pentru noi, oamenii, locuitori ai imparatiei Tale. Fiecare anotimp vine cu frumusetea lui: iarna cu patura alba de zapada, primavara cu explozia vie de bucurie, vara cu tot ce este mai frumos pe pamant si toamna cu viile ei culori minunate. Pe cerul albastru ce deschide poarta spre Raiul tau zboara pasarile ca niste slujitori loiali. Pe sol, animale nenumarate convietuiesc cu noi, oamenii, care inca invatam sa ingrijim comoara de la tine, Doamne. Cu cata dragoste ne-ai lasat pe noi sa impanzim acest Pamant Sfant? Cu cata dragoste ne ocrotesti tu pe noi? De asemenea, noi iti aratam recunostiinta protejand casa noastra comuna, natura. Astfel, prin fapte bune ne aratam noi dragostea pentru tine. Mai adaugi tu niste idei, cred ca a iesit de cam 15 randuri pana acum. Coroana? :)