definitia verbului auxiliar si a celui predicativ
Răspunsuri la întrebare
În gramatică, un verb auxiliar este un verb care la origine are sens lexical plin, dar în anumite contexte devine instrument gramatical, pierzându-și acest sens.
Verbele predicative sunt verbele la moduri personale. Verbul predicativ este nucleul funcției sintactice de predicat verbal. Uneori predicatul verbal este realizat și de verbe la moduri nepersonale ca infinitivul, gerunziul, participiul și supinul.
Exemple cu verbul a avea ca și verb auxiliar:
La folosirea perfectului compus:
Ieri am plecat acasă imediat după meci.
George a mâncat toată salata.
N-am mai fost niciodată atât de bucuros
La folosirea uneia dintre formele viitorului
Răspuns:
un verb auxiliar (de la cuvântul latinesc auxilium „ajutor”) este un verb care la origine are sens lexical plin, dar în anumite contexte devine instrument gramatical, pierzându-și acest sens, și îndeplinește funcția de a exprima, în asociație cu un verb având sens plin, categorii gramaticale ale acestuia, precum diateza, modul, timpul, numărul și persoana[1].