doi eroi curajosi, imaginatia si speranta s-au intalnit sa discute despre o posibila strategie prin care Crossi ar putea fi salvat de la soarta de copil sarac. Alcatuieste un dialog de 6-8 replici intre aceste doua personaje
Răspunsuri la întrebare
Imaginaţia şi Speranţa
Noapte de vară. Lună mare cât un ban
de ciocolată sau o portocală gata să ţi se aşeze în palmă. Coressi
o priveşte printre pleoapele uşor întredeschise.
Paşi săltăreţi şi două gureşe par
a-i strica vraja:
--- Ba nu, să fii tu sănătoasă, eu tot mă duc!
--- Te rog, Speranţa, ai răbdare, vom merge la
Coressi după ce adoarme!
--- Copilul este trist, priveşte, Imaginaţia! Acum
deschid uşa!
--- Prietena mea Speranţa, de-o viaţă îţi
rostesc că ne e bine laolaltă şi ... da, casa i-o vom umple cu NOI!
La marginea patului, Speranţa îi mângăia fruntea
băiatului, şoptind:
--- Să ai nădejde, credinţă şi dragoste să fii,
Coressi!
--- Coressi, să creşti frumos şi sănătos, iar
însoţit de NOI: Speranţa, ea, şi eu, Imaginaţia, vei reuşi să treci peste frig
şi sete, şi om mare vei fi!
--- La marginea patului lăsăm daruri: cărti,
călimară şi pană. Să fe foloseşti! zise Imaginaţia
--- Şi ţie, mamă, un săculeţ cu bani de aur,
rosti Speranţa!
Şi luna mare cât un ban de aur lumina casa
şi paşii săltăreţi ai Speranţei şi Imaginaţiei care pe
unde treceau dăruiau: speranţă şi imaginaţie sau imaginaţie şi
speranţă.