dorința lui Petru este de a fi liber . unde considera el că va găsi libertatea
Răspunsuri la întrebare
Salutare!
"PETRU: Nu știu. Dar o simt. Ea e acolo (arată cu degetul afară) și eu aici, după niște ziduri. Casa asta e ca o cușcă. Am văzut un tablou de Grigorescu. O bătrână care coase într-o încăpere întunecoasă și mohorâtă, în vreme ce dincolo de pragul ușii deschise e o explozie de lumină, de verdeață, de aur. Eu nu vreau să rămân pe prag. De azi înainte sunt liber."
"PETRU (cu un gest exploziv): Pfff! (Cântându-și cuvintele:) O să evadez, o să evadez! (Comic:) Adio, papá, adio, maman, adio, iubită tante Adèle, băiețașul dumneavoastră e grăbit. E așteptat. (Arată cu degetul afară.) "
__________________________
Ghidându-mă după diminutivul "băieţaş", îmi dau seama că el fusese privit chiar aşa, în ciuda vârstei sale. Toţi cei din jurul lui au avut faţă de el o atitudine prea protectivă, şi chiar şi mătuşa sa este inclusă aici. Toată lumea îl trata cu afecţiune, cu dragose, cu grijă exagerată... Parcă i-au ajus toate astea, şi vrea să se îndepărteze de băieţaşul care a fost cândva. Asta arată dorinţa de a-şi lua viaţa în propriile mâini, de a se îndepărta de "cuibul" acesta care îi oferă dragoste şi protecţie, şi de a pătrunde în viaţa adevărată. Aluzia la tabloul lui Grigorescu ne arată acelaşi lucru. Femeia este într-un loc întunecat, negru fiind culoarea predominantă ce reprezintă atmosfera închisă din interior, iar explozia de lumină şi de culoare de afară ar sugera frumuseţea libertăţii, iar el chiar se miră de ce femeia aceea stă închisă într-o "cuşcă", dar are şansa de a fi liberă.