Limba română, întrebare adresată de ioneladaria21, 9 ani în urmă

Dorinţa

Vino-n codru la izvorul
Care tremură pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.

Şi în braţele-mi întinse
Să alergi, pe piept să-mi cazi,
Să-ţi desprind din creştet vălul,
Să-l ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei şedea-vei,
Vom fi singuri-singurei,
Iar în păr înfiorate
Or să-ţi cadă flori de tei.

Fruntea albă-n părul galben
Pe-al meu braţ încet s-o culci,
Lăsând pradă gurii mele
Ale tale buze dulci...

Vom visa un vis ferice,
Îngâna-ne-vor c-un cânt
Singuratece izvoare,
Blânda batere de vânt;

Adormind de armonia
Codrului bătut de gânduri,
Flori de tei deasupra noastră
Or să cadă rânduri-rânduri.

a)Cui ii adreseaza poetul aceasta chemare?
b)In ce ipostaze apare natura?
c)De ce poetul este cuprins de visare?
d)De unde reiese comunicarea poetului cu natura?

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de Ioanaa15
3
a) persoanei iubite
b) codrul in ipostaze primavaratice (flori de tei)
c) este indragostit si ii duce dorul persoanei iubite
d) din repetarea succesiva a termenilor referitori la natura
 Ex: codru,crengi,flori de tei,izvoare
Alte întrebări interesante