Limba română, întrebare adresată de ursachibogdan2p5fxtj, 8 ani în urmă

Doua institutii centrale din țările medievale romanesti din secolul al XV-lea

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de MihaiBaros
5

                           Sper ca te-am fost de ajutor! pwp

In Tara Romaneasca si Moldova institutia centrala era domnia, reprezentata de domn sau voievod.

        Domnul ( din latinescul – dominus ) reprezinta autoritatea politica absoluta si inseamna stapanul pamanturilor si al locuitorilor tarii.

        Domnul avea atributii - executive ( acorda proprietati funciare, numea dregatorii ),

                                            - legislative ( adopta acte cu caracter obligatoriu pentru toti

                                                                locuitorii ),

-   judecatoresti ( scaunul de judecata al domnului era instanta

    juridica cea mai inalta ).

-   pe plan religios, domnul confirma episcopii si mitropolitul.

-   militare ca voievod, era conducatorul ostilor in vreme de razboi.

        Succesiunea la domnie se bazeaza pe principiul electiv-ereditar si viager  ( pe viata ). Pentru a fi acceptat si ales ca domn, pretendentul trebuie sa faca parte din familia domnitoare, sa fie barbat si sa prezinte integritate psihica. La inscaunarea domnilor erau prezentati boieri, curteni, osteni, care i se „inchinau” noului domn, jurandu-i credinta, sfat si ajutor. Domnul se obliga sa-si apere supusii si sa domneasca cu dreptate.

        Existe obiceiul ca domnii romani, pentru a asigura succesiunea si a impiedica luptele pentru tron, sa-si asocieze la domnie pe unul din fii sau din ceilalti membri ai familiei domnitoare. Astfel , Stefan cel Mare isi asociaza la tron, inca din timpul vietii, pe fiul sau Bogdan si ii determina pe boieri sa-l recunoasca drept urmas. De asemenea, Mircea cel Batran isi asociaza la domnie pe fiul ( si urmasul ) sau Mihail. Domnul incheia acte cu suveranii altor state si acorda privilegii negustorilor, prin care ii lua sub protectia sa si le recunostea dreptul de a face comert in tara.

        Transilvania era condusa de un voievod, ce avea atributii administrative, judiciare si militare. El era numit de regele Ungariei si ocupa locul al patrulea in ierarhia politica al statului maghiar, dupa Palatin, Cancelar si Banul Slovaciei. Voievodul isi numea oamenii de incredere in principalele functii ale voievodatului ( vicevoievodului, comitii, notarii ). La inceput, autonomia voievodului fata de Coroana maghiara era foarte mare , pentru ca din secolul al XV-lea el sa-si exercite autoritatea numai asupra a sapte comitate: Solnocul Interior, Dabaca, Cluj, Turda, Tarnava,Alba si Hunedoara.


MihaiBaros: In Tara Romaneasca si Moldova exista, alaturi de domn si Sfatul domnului, si marea adunare a tarii in care intrau boieri, oraseni, osteni, tarani liberi si reprezentanti ai clerului. Marea adunare a tarii alegea sau confirma domnii, aproba masurile fiscale sau administrative, aproba tratatele incheiate de domn. Adunarea avea un caracter consultativ si se convoca periodic.
MihaiBaros: In Transilvania, pana in 1437, adunarile obstesti erau formate din nobili, proprietari funciari de orce conditie, cnezi romani, si aveau atributii juridice, administrative sau legislative. Dupa 1437 se formeaza congregatiile generale ale nobilimii magheare, fruntasilor secui particiatului sasesc. Intrarea in aceste congregatii este conditionata de acceptarea ritului catolic, astfel ca romanii, fiind ortodocsi, nu intra in componenta lor.
Alte întrebări interesante