„E călătoare! A ieşit din muşuroi furnica şi-a pornit, cum face în fiecare dimineaţă, să vadă lumea... Ea ştia că ochii duc şi mintea întoarce; că, văzând multe, ştii destule şi ai de unde da şi la alţii (...)
În dimineaţa aceasta a luat-o spre răsărit. Încântată de frumuseţea soarelui, care se prevestea prin mănunchiurile lui de raze, totuşi avu puterea să se gândească, drumeaţa, că, privind şi minunându-se numai, nu câştiga nimic. De aceea, îndată ce dădu, prin mirişte, de cizma unui vânător, îşi şi puse în gând să cerceteze, să cunoască mai bine făptura omenească în apucăturile ei.
Îndrăzneaţă şi destoinică, se ridică pe călcâiul pe care câteva fire de nisip se prinseseră, apoi, cu iscusinţă, o luă încet pe cusătura carâmbului, în sus. Călătoarea îşi dete toată silinţa să se urce mai repede pe cizmă, căci vederea ei îi amintea, cu groază, priveliştea pe care cizma unui alt vânător i-o dăduse într-o zi: trei tovarăşe din furnicar strivite, dintr-o dată, sub talpa grea a omului.
„Ciudat, gândi furnica în sine, s-ar zice că numai pentru ca să facă rău îşi învelesc oamenii picioarele în pielea groasă a încălţămintelor.” Şi tot gândind astfel, furnica ajunse la pânza îmbâcsită de praf a pantalonilor vânătorului. Îi sui şi pe aceştia, în zigzag, şi, când dădu de cel dintâi buzunar al surtucului, se opri. Să se coboare, să nu se coboare-n el? Din cele ce învăţase dintr-atâtea călătorii, şi de la alţii, ştia că pe oameni, mai ales, cu greu îi poţi cunoaşte pe dinafară. Iar în buzunarul unui om, îi povestise o bunică a ei că picase odată peste un pumn de ouă furate dintr-un furnicar; bunica dăduse de veste numaidecât, întreg neamul furnicesc venise şi, în vreme ce drumeţul dormea în iarbă, cât ai clipi, cărăbăniră toate ouăle, ca pe-o pradă de război.
Aşa, furnica îşi luă inima în dinţi şi, uşoară, se coborî în buzunar.”
(Emil Gîrleanu, Călătoare!...)
8.Având ca punct de pornire informaţiile desprinse din textul citit, redactează o compunere, în care să –ți imaginezi posibile întâmplări prin care trece furnica în buzunarul vânătorului.
În redactarea compunerii, trebuie:
-să dai un titlu potrivit textului tău
-să respecţi părţile unei compuneri
-să foloseşti expresii frumoase
DAU CORONIȚĂ!!
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
1
Răspuns:
PERICOLELE RÂNDUNICII
Explicație:
Intr o zi înseninată de primăvară,furnicuta mergea liniștită pe poteca înflorată cu lalele albe și roșii.
Pe drum se întâlnește chiar cu pădurarul,acesta o vede și realizează că este specială,iar acesta o ia acasă. Pe drum a bagat o in buzunar și a pornit spre casă.In buzunar se aflau niste semințe de grau iar aceasta s a repezit sa le mănânce,dar din cauza pădurarului care se grăbea să ajungă furnicuta se îneacă.
Din fericire,atunci o scoate din buzunar și aceasta supraviețuiește.
Alte întrebări interesante
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă