e presupune nutriția autotrofă și ce presupune nutriția heterotrofă? Care sunt organismele care se hrănesc autotrof și care este principala moda- litate de nutriție autotrofă?
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Explicație:
În lumea vie există 2 mari tipuri de nutriție. Autotrofă – organismele își sintetizează substanțele organice din substanțele anorganice. Heterotrofă – indivizii biologici consumă substanțele gata preparate.
Nutriția autotrofă
Tipuri de nutriție autotrofă: fotoautotrofă (fotosinteză) și chemoautotrofă (chemosinteză).
Fotosinteza este procesul prin care plantele verzi, în prezența luminii și a pigmenților clorofilieni, sintetizează substanțe organice din substanțe anorganice. Factorii care influențează fotosinteza sunt de două tipuri: externi și interni. Factorii externi sunt: lumina, temperatura, apa, concentrația de C02 și sărurile minerale. Pentru majoritatea speciilor de plante, fotosinteza începe de la o temperatură de 0 grade Celsius și crește proporțional cu temperatura până la 25 – 30 grade Celsius pentru plantele cu origine nordică, sau 35 – 40 grade Celsius pentru plantele cu origine sudică (de exemplu pătlăgelele roșii).
Nutriția heterotrofă
Nutriția saprofită: este caracteristică unor ciuperci și bacterii care descompun cadavre sau părți moarte ale organismelor vii. Saprofitele pot fi cu specificitate de substrat: mucegaiul alb. Fără specificitate de substrat: pe perete, pâine, gem. Ciuperci saprofite: ciupercile care realizează fermentația alcoolică: drojdia de bere, drojdia de vin. Fermentația: se realizează sub acțiunea ciupercii care acționează asupra alcoolului etilic, transformându-l în acid acetic. Ex: Când vinul se acrește într-un vas. Fermentația lactică se realizează sub acțiunea bacteriilor din genul lactobacil care determină obținerea untului. Saprofitele au importanță și în industria antibioticelor, ciupercile din genul streptomicius.