Question

Elev
de Mircea Sintimbreanu
Intr-una din zilele vacanţei de primăvară vizitasem muzeul de istorie
La ieşire, pregătindu-mă să-mi notez impresiile, rasfoiam fará graba carica
innegrită cu mii de semnături, când deodată, privirea imi fu atrasa de
două şiruri de nişte semnături. O filă ca toate celelalte. Si cu toate acestea,
din file. Era o flă obişnuită, cu câteva rânduri scrise sus, urmate
cu linii apasate,
a autor de
putin inclinat, ca și cum omul ar fi scris nu pe masa, ci pe o spinare
repet, nu-mi puteam lua ochii de la scrisul acela prelung,
, ,
Recreatia
fara
incovoiată, sau de la distanță, îmbulzit...
Şi scrisul acela îmi era cunoscut. Il mai vazusem undeva, cândva, de
zeci, de sute de ori, mi-era la fel de cunoscut ca propriul meu scris.
Intâlnirea neaşteptată cu el imi dădea sentimentul ca
aproape, în preajmă, aşteptând să-l recunosc, cineva
familiar şi drag mă privește din spate. M-am intors. Nu
era nimeni... Doar prin săli, păşind sfios, aproape pe
vârfuri, zeci de copii în grupuri, și printre ei
însoțitorii, unii vârstnici, cu părul nins - învătătorii.
Atunci, deodată, fulgerător, cu o bucurie de
nestăpânit, mi-am amintit... El era! Era scrisul lui! Si
la sfârșitul şirului de nume zării iscălitura cu aceleasi
litere prelungi și apăsate: „Învăţătorul Dumitru
Mironescu".
Fostul meu învățător!
Intrase în clasa noastră în toamna lui 1945. Cu o manta
pe umeri, înalt, voinic, dar palid şi slăbit, cu ochii arzători
sub fruntea mare, ca după o boală. S-a oprit întâi cu fața la tablă.
Scrisesem, ca de obicei, pe „răii clasei" iar scrisul, lăbărțat și cu greşeli,
umpluse toată tabla:
,,Anastase şa vărsat cernla
pe
banica. Ispas face pe copii să rida și
polecreste. Ge. Flore-a deschide geamul si se face crt. (corent....
A citit până jos, apoi a clătinat din cap și s-a întors spre clasă:
-Cine a scris? a întrebat cu voce blândă, dar slabă, de-abia auzită. împărțiți textul în fragmente vă rog e urget!!!!
:​

Answer 1

23,43,clasã34,45,,45,45,76,23,