Eseu biologie
Traseul unei molecule de proteina in corpul uman
o pagina Va rog ajutatima sa trec
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Proteinele sunt constituenți fundamentali ai materiei vii, deoarece intră în compoziția plasmei și nucleului și participă la toate funcțiile celulei vii.
Proteinele sunt substanțe de structură,deoarece intră în constituția membranelor și organitelor celulare, în oase, piele, tendoane.
Sunt substanțe funcționale, deoarece constituie totalitatea enzimelor din organism, a proteinelor din fibrele musculare, realizează mobilitatea celulară, transportul intra și intermembranar, funcția de apărare a organismului, mesageri inter- și intracelulari.
Sinteza proteinelor
Celulele primesc aminoacizi și prin legarea lor organismul sintetizează proteine specifice. Acest proces are 2 etape: transcriptia si translatia.
Transcriptia are loc la nivelul nucleului și constă în sinteza ARN-m prin copiera informației continute de o singură catenă a moleculei de ADN.
Translația are loc la nivelul ribozomilor și este procesul prin care o secvență de nucleotide din ARN-m este transformată într-o secvență de aminoacizi în proteine. Fazele translatiei sunt:
1. Aminoacizii sunt activati în citoplasmă prin reacția cu ATP (donator de energie).
2. Aminoacizii activați sunt transferați la ARNt, iar de aici transportați la ribozomi
3. Asamblarea polipeptidelor: aminoacizii se leagă între ei prin legaturi peptidice și se formează o catenă polipeptidica.
Proveniența proteinelor este alimentară, fiind preluate din plante și animale. Produse animale cu conținut ricate de proteine sunt carnea, ouăle, laptele, peștele, cașcavalul, iar produse vegetale sunt leguminoasele: mazărea, fasolea, soia, bobul, lintea.
Digestia și absorbția proteinelor
Cantitatea de proteine din dietă este de 0,5-0,7g/kg corp/zi, deci o persoană care cîntărește 60 kg are nevoie zilnic de 36 g proteine. Proteinele ingerate sunt digerate în tubul digestiv până la forma simplă, absorbabilă, reprezentată de aminoacizi. Aceste transformări sunt catalizate de enzimele prezente în sucurile digestive.
Digestia proteinelor începe în stomac sub acţiunea pepsinei din sucul gastric. Această enzimă este secretată într-o formă inactivă, de proenzimă, este activată de acidul clorhidric şi are o acţiune optimă la un pH cuprins între 1,6 şi 3,2. Proteinele sunt iniţial degradate de acidul clorhidric, după care sunt supuse acţiunii pepsinei, care clivează o parte din legăturile peptidice, ducând la formarea de peptide de diverse mărimi. Acţiunea enzimei este stopată în duoden şi jejun datorită alcalinităţii sucului pancreatic şi intestinal.
În intestinul subțire digestia este continuată de enzimele sucului pancreatic și intestinal. Pentru a-şi putea exercita acţiunea, enzimele pancreatice secretate sub formă inactivă sunt activate în duoden. Activarea lor este indusă de enterokinaza intestinală. În plus, tripsina pancreatică odată activată poate activa toate celelalte enzime proteolitice pancreatice, şi are şi o acţiune autocatalitică de activare a tripsinogenului. Deficitul congenital de enterokinază duce la imposibilitatea digestiei proteice şi la instalarea malnutriţiei proteice. Enzimele proteolitice pancreatice acţionează la un pH alcalin şi determină hidroliza proteinelor la polipeptide şi aminoacizi:
Tripsina şi chimotripsina digeră proteinele neatacate de pepsina gastrică (70-80% din proteinele consumate) și peptidele obținute din digestia gastrică
Elastaza determină hidroliza elastinei
Carboxipeptidaza determină hidroliza aminoacizilor de la capetele polipeptidelor, iniţiind eliberarea primilor aminoacizi, ca forme finale ale digestiei proteinelor;
La nivelul microvililor, sub acţiunea peptidazelor intestinale;
În enterocite, sub acţiunea peptidazelor intracelulare.
O cantitate mică de proteine nedigerate ajung în colon, unde sunt supuse digestiei enzimatice a florei microbiene. Proteinele din materiile fecale nu sunt de origine alimentară, ci provin din resturile bacteriene şi celulare.