Eseu la tema: Modernizarea României ín anii 1918-1940
Răspunsuri la întrebare
Primul Război Mondial a avut consecinţe multiple asupra societăţii româneşti: pierderi umane şi materiale colosale, economia ruinată, întreprinderi distruse, deprecierea monedei, creşterea preţurilor. în plan social au fost întreprinse măsuri pentru susţinerea proprietarilor mici şi mijlocii, reducerea decalajului între persoanele bogate şi ceie sărace. Pentru a redresa situaţia economică şi socială, statul român a intervenit cu un şir de reforme, menite să transforme domeniul agrar şi financiar (reformele din anul 1921). Reprezentanţii neoliberali manifestau iniţiativă pentru dezvoltarea cu precădere a industriei prin valorificarea potenţialului natural şi uman din ţară (concepţie numită „prin noi înşine"). Totodată, reprezentanţii Partidului Naţional-Ţărănesc optau pentru politica „porţilor deschise", prin care se favoriza pătrunderea capitaiului străin. Treptat, statul şi-a consolidat rolul său protecţionist prin introducerea unor tarife vamale, reducerea impozitelor la produsele fabricate în ţară, finanţarea unor obiective industriale şi de interes naţional.
EVOCARE
Cu ce probleme sociale se confruntau diferite pături ale populaţiei din România ia începutul secolului al XX-lea? Care au fost domeniile economiei naţionale ale României ce au suferit cei mai mult în anii Primului Război Mondial?
Afişe electorale în perioada interbelică
VOCABULAR
Românizare - impunerea rapidă a limbii române în viaţa cotidiană (cultură, administraţie, economie).
asemănarea societăţilor vest europene dezvoltate. Fiecare nouă perioadă istorică a
conceput un set de reforme, unele extrem de radicale (pentru contextul lor) – precum
împroprietărirea ţăranilor, introducerea votului universal – altele, precum cele
comuniste, utopice. Şi, de fiecare dată, o perioadă de modernizare
cu un eşec şi a deschis drumul unei noi perioade şi unui nou set de reforme, care, la
rândul său, se încheia, practic, cu un nou eşec.
nu a constat în introducerea noilor instituţii ale economiei moderne de piaţă, preluate
cu uşurinţă din Occident, ci în combaterea mereu mai ingenioaselor modalităţi ale
societăţii de a le eluda sau de a le deforma. Grupul social şi economic mai avansat în
maximiza câştigurile prin eludarea esenţei reformelor, iar masa cetăţenilor nu a
beneficiat niciodată de resursele minimale necesare în valorificarea reformelor. În
derularea sinuoasă a etapelor reformării, reformatorii nu au putut să asigure condiţii
egale de „acces la succes” unei largi majorităţi.
mai mult, iar diferenţele dintre societatea românească şi societatea capitalistă
dezvoltată, în ciuda reformelor întreprinse, se pare că au crescut în şi mai mare
măsură. Important, în acest răstimp, a fost faptul că, societatea românească a
îmbrăţişat în mod explicit ideea modernizării şi a tranziţiei, ca atare, către modelul
european.
politicieni care îşi propun modernizarea societăţii pe care o conduc. România a avut
parte până acum de numeroase tranziţii şi nici una dintre ele nu a reuşit pe deplin. Ca
urmare, România se află, în prezent, în situaţia de societate slab dezvoltată, iar
secolul al XIX-lea şi până acum, întâlnim un lung şir de eşecuri atât în privinţa
integrării, cât şi a modernizării. Fiecare nouă perioadă istorică a pornit de la obiectivul
şi de la speranţa că, evitând erorile trecutului printr-o nouă formulă politică sau o