Question

Explică, în trei enunțuri, morala fabulei in raport cu ideie de nediscriminare şi de recunoaştere a diferențelor între oameni.


Un brad înalt, semet, voinic, Privind un fir de iarbă mic, Zicea-ngamfat: In zece ani cât m-am suit, Sarmane fir nenorocit, Şi tu eşti tot cum te-am lăsat Pe când alături petreceam, In umbra ta necunoscută; Abia c-o palmă te-ntreceam Şi astăzi te întrec c-o sută. Şi vezi, sunt bun că-mi amintesc Şi-am drept să fiu orgolios, Căci ai rămas atât de jos, Abia, abia te mai zăresc." Firul de iarbă îi zise: „Bine, Eşti mai înalt, e drept, vecine, Şi totuşi între noi, îmi pare Că e grozavă-asemănare: Oricat te-ai înălța în vânt, Cu fruntea-n nori sau în lumină, O, nu uita: ai rădăcină Tot ca şi mine, în pământ."

Answer 1

Fabula subliniază ideea că discriminarea și compararea între oameni este inutilă și poate fi dăunătoare.
Bradul este înșelat de propriul său orgoliu și nu recunoaște că și firul de iarbă are valoare, chiar dacă este mai mic.
Firul de iarbă îi amintește bradului că, indiferent de înălțime sau aparențe, ambele au aceeași origine și au aceeași destinatie, aceea de a muri.