Explica modul de a gandi al lui Ghita, opus mentalitatii batranei?
Răspunsuri la întrebare
* Cerință:
Explică dacă modul de a gândi al lui Ghiță este opus mentalității bătrânei.
* Răspuns:
Nuvela psihilogică "Moara cu noroc" de Ioan Slavici reprezintă o operă literară care conturează imaginea societății din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, o societate în care puterea banului se evidențiază, având un efect distrugător pentru oricare persoană care îi slujește.
Prin realismul obiectiv, Slavici conturează o antiteză între două personaje care au rolul de a contura o morală în finalul nuvelei: Ghiță - dezumanizarea umană și bătrâna - echilibrul uman.
- Astfel, Ghiță reprezintă omul ambițios, dornic de a oferi mai mult familiei sale, dar fiind ușor de manipulat și de corupt, acesta ajungând sclavul banului, fapt care duce spre pierderea sa și, implicit, a liniștii familiei. În comparație cu bătrâna, mama Anei, care întruchipează omul modest, mulțumit cu puținul pe care îl are și care se bucură de liniștea familiei.
Caracterul de nuvelă psihologică este dat de analiza pe care Slavici o face, punând diverse tipologii de personaje în acțiune și ilustrându-le cele mai negre gânduri, cele mai mari viclenii.
- Astfel, din nemulțumire și dorință de emancipare, are loc dezumanizarea lui Ghiță, care se aliază cu Lică Sămădău. La început, acordul se desfășoară normal, dar când banul îi oferă cârciumarului putere, acesta devine vanitos, refuzând subordonarea față de Lică, iar orice alianță cu un om perfid duce la dezastru. Caracterul lui se schimbă, devenind dintr-un om vesel, care-și iubea familia și-și dorea ce-i mai bun pentru ea, un om care ajunge să-și vadă în familie dușmanii, considerând că fără ei, ar putea câștiga mai mulți bani, mai multă influență. Schimbarea este observată de soția sa Ana.
- Din orbire, acesta ajunge să-și folosească nevasta pe post de momeală, la cererea lui Lică, ajungând chiar, în final, să scape de un rău făcând un alt rău, omorând-o pe soție pe motivul că nu i-a fost credincioasă, deși el a împins-o spre păcat. Dezumanizarea sa este conturată fără cusur de personajul Pintea care-i spune: "Tare om ești tu, Ghiță, grăi Pintea pe gânduri. Și eu îl urăsm pe Lică; dar n-aș fi putut să-mi arunc o nevastă ca a ta drept momeală în cursa cu care vreau să-l prind.", accentuând cât de tragică este căderea morală a cărciumarului.
___
- Portretul bătrânei este caracterizat de echilibru, prin vorbele ei fiind deschisă și închisă acțiunea nuvelei. Fraza inițială "Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, daca e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit.", parcă anunță desfășurarea acțiunii tragice și rolul moralist al întâmplărilor. Femeia bătrână reprezintă omul trecut prin viață, care a văzut și a înțeles multe de-a lungul existenței, ajungând la momentul de mulțumire cu ceea ce are material, cea mai mare bucurie fiind dată de familie și liniște, lucruri spirituale. Astfel, norocul peste care dă ginerele său, Ghiță, entuziasmat de schimbare, nu o impresionează, ba mai mult, aceasta devine neîncrezătoare, fapt ilustrat de vorbele sale: "(...) și mă tem ca nu cumva, căutând acum la bătrânețe un noroc nou, să pierd pe acela de care am avut parte până în ziua de astăzi.". Însă, aceasta își urmează familia la bine și la rău, cu inima deschisă.
- De sărbătoarea Paștelui, aceasta pleacă împreună cu nepoții la niște rude, și parcă prevede nenorocirea care avea să aibă loc la han, despărțindu-se cu greu de fiica sa: "o sărută de mai multe ori, ca și când s-ar despărţi pe veci de dânsa". Astfel, personajele inocente, lipsite de păcat părăsesc hanul, loc al dezumanizării pentru Ghiță și al Ana, care, în final, sfârșesc tragic.
- În încheiere nuvelei, bătrâna oferă ultimele cuvinte, stabilind rolul moralizator al acțiunii: "Simțeam eu că nu are să iasă bine; dar așa le-a fost dată" și, în același timp, arătând că înțelepciunea celor trecuți prin viață nu este de ignorat.
___
- Astfel, mentalitatea lui Ghiță este diferită de cea a bătrânei, ființă inocentă, înțeleaptă. Ginerele este orbit de puterea banului, de vanitate, distrugând tot ce era frumos în sufletul său când era un simplu cizmar. Bătrâna a rămas singurul personaj constant, aflat într-un echilibru pe tot timpul acțiunii nuvelei, fără să sufere vreo schimbare sau vreo dezumanizare, precum Ghiță și Ana.
- Plecarea ei și a copiilor din casă, singurele ființe care mai țineau moralitatea hanului, a dus la dezastrul prevăzut.