forme ale limbajului popular in harap alb
Răspunsuri la întrebare
Limbajul curpinde: termei și expresii populare, regionalisme și arhaisme fonetice sau lexicale, ziceri tipice / erudiția paremiologică ( frecvența proverbelor, a zicătorilor introduse în text prin expresia vorba ceea ).
exemple:
•dialogul:
— Fecior de crai, vedea-te-aș împărat! Spune babei ce te chinuiește; că, de unde știi, poate să-ți ajute și ea ceva.
— Mătușă, știi ce? Una-i una și două-s mai multe; lasă-mă-n pace, că nu-mi văd lumea înaintea ochilor de necaz.
— Luminate crăișor, să nu bănuiești, dar nu te iuți așa de tare, că nu știi de unde-ți poate veni ajutor.”
“Parcă v-a ieşit un sfânt din gură, Luminate împărate, zise atunci Flămânzilă. [...]- Ia lăsaţi, măi, zise Ochilă, clipocind mereu din gene.";
• folosirea dativului etic:
" Și odată mi ți-l înșfacă cu dinții de cap, zboară cu dânsul în înaltul cerului, și apoi, dându-i drumul de-acolo, se face Spânul până jos praf și pulbere. ";
• exclamaţii, interogaţii, interjecţii:
" Na, na, na! d-apoi pentru vrednicia lui mi l-a dat tata, căci altfel de ce l-aș fi luat cu mine. Hei, hei! "
"- Măi, Păsărilă, iacătă-o-i, ia!" "Ei, apoi? Lasă-te în sama lor, dacă vrei să rămâi fără cap";
• expresii onomatopeice:
"şi când să pună mâna pe dânsa. zbrr!...pe vârful unui munte şi se ascunde după o stâncă ";
"Ş-odată pornesc ei, teleap-teleap-teleap, şi cum ajung în dreptul uşii, se opresc puţin."
• imprecaţii, apostrofe:
"Numai de nu i-ar muri mulţi înainte; să trăiască trei zile cu cea de alaltăieri.";
"Na! aşa trebuie să păţească cine calcăjurământul!";
• adresare directă:
“Dar ia să vedem, ce se mai petrece la masă după ducerea lui Harap-Alb?”
"Ce-mi pasă mie? Eu sunt dator să spun povestea şi vă rog să ascultaţi";
• diminutive:
"Şi dacă-ţi putea scoate la capăt trebuşoara asta, atunci oi mai vedea eu...";
"Mă, feţişoara împăratului ne-a tras butucul ";
• formule specifice oralităţii:
"toate ca toate"
”vorba ceea"
"de voie de nevoie"
"vorba unei babe"
"vorba cântecului"
"Vorba ceea: Dă-mi, doamne, ce n-am avut,/ Să mă mier ce m-a găsit";
proverbe şi zicători:
"Capul de-ar fi sănătos, că belele curg gârlă";
"Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale";
"Nu-i după cum gândeşte omul, ci-i după cum vrea Domnul";
• cuvinte şi expresii populare, regionalisme:
"m-ai băgat în toate grozile morţii" (m-ai îngrozit -n.n);
"o lua în porneală" (se ducea la păscut - n.n);
"farmazoană" (vrăjitoare, şireată - n.n.);
"arzuliu" (fierbinte - n.n.);
"teleagă" (partea de dinainte a plugului - n.n.);
• versuri populare sau fraze ritmate:
“În înaltul cerului,/Văzduhul pământului/și o ia de-a curmeziș:/De la nouri către soare,/Printre lună și luceferi,/Stele mândre lucitoare.”
"Voinic tânăr, cal bătrân,/ Greu se-ngăduie la drum!".