„În România cele mai importante cantităţi de ocru şi
cu vechimea cea mai mare s-au descoperit în peștera
Cioarei de la Boroşteni, județul Gorj. [...]. Ocrul
este galben și roșcat. Menţionăm că, prin încălzire,
pământurile colorante, în special cele bogate în oxizi
de fier, suferă transformări de nuanţă. Omului pale-
olitic se pare că nu-i erau străine aceste proprietăţi,
atâta timp cât au fost descoperite plachete cu ocru
în diferite stadii de oxidare. Nu este exclus ca trans-
formarea pietrei galbene într-una roşie prin încălzire
să fi fost privită ca una magică, cu atât mai mult cu
cât pudra obţinută din astfel de roci capătă culoa-
rea sângelui. (E.E. Wreschner 1980)"
.
Marin Cârciumaru,
Paleoliticul, epipaleoliticul şi mezoliticul lumii
1 Precizează, pe baza sursei, modalitatea de schimbare a culorii ocrului.
2 Formulează un punct de vedere referitor la folosirea ocrului roșu de către omul preisto-
ric, utilizând două informații din sursă.
3 Localizează pe harta administrativă a României localitatea Boroşteni, din judeţul Gorj, pre-
cizându-i coordonatele geografice.
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
0
Răspuns:
Explicație:
1. prin incalzire
2. transformarea de culoare li se parea magica , asemanatoare cu sangele .
Astfel , preistoricii foloseau ocrul la vopsirea corpului , a hainelor si la pictura pe peretii pesterilor (picturi rupestre)
3 Brosteni - sat in judetul Gorj . Coordonate: 44°41′12″N 23°25′05″E
Alte întrebări interesante
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Geografie,
8 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă