Limba română, întrebare adresată de medeeacorina, 9 ani în urmă

Intrebarile propozitiilor subordonate. Va rog

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de EagleEyes
85

Salut !

Fraza este o unitate sintactică de sine stătătoare, alcătuită din îmbinarea a două sau mai multe propoziții, dintre care una este propoziția principală.

Propozițiile ce aparțin unei fraze sunt de două tipuri:

  • principale = cele care nu depind de alte propoziții;
  • secundare = cele care depind de alte propoziții;

Între propozițiile unei fraze se pot stabili două tipuri de raporturi:

  • de coordonare = se realizează între două sau mai multe propoziții principale sau două sau mai multe propoziții secundare care depind de aceeași regentă;
  • de subordonare = acestea sunt, deseori, separate prin virgulă de regentele lor, mai ales când se află înaintea acestora;

Expansiunea = constă în transformarea unei părți de propoziție în propoziția subordonată corespunzătoare cu păstrarea intactă a sensului.

Contragerea = este procedura de transformare a unei subordonate în partea de propoziție corespunzătoare.

  • PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ PREDICATIVĂ

Definiție: Îndeplinește rolul de nume predicativ pe lângă un predicat nominal din propoziția regentă.

Întrebările propoziției predicative:

  • cine ?
  • ce ?
  • cum ? + vb. cop

exemplu:

Întrebarea este ¹/ cine îl va ajuta. ²/

  • PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ SUBIECTIVĂ

Definiție: Propoziția subordonată subiectivă arată cine face acțiunea verbului din regentă.

Întrebările propoziției subiective:

  • cine ?
  • ce ?

exemplu:

Nu se știe ¹/ unde vor face Paștele. ²/

  • PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ ATRIBUTIVĂ

Definiție: Îndeplinește funcția de atribut al unui substantiv sau înlocuitor al acestuia, aflat în propoziția regentă.

Întrebările propoziției atributive:

  • care ?
  • ce fel de ?

exemplu:

Primul ¹/ care vorbește neîntrebat ²/ va fi vinovat. ¹/

  • PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ COMPLETIVĂ DIRECTĂ

Definiție: Îndeplinește rolul unui complement direct pe lângă verbul din regentă și indică obiectul asupra căruia se răsfrânge direct acțiunea verbului din regentă.

Întrebările:

  • pe cine ?
  • ce ?

exemplu:

A băgat de seama ¹/ rămăsese fericit. ²/

  • PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ COMPLETIVĂ INDIRECTĂ

Definiție: Îndeplinește rolul unui complement indirect pe lângă verbul din regentă și indică obiectul asupra căruia se răsfrânge indirect acțiunea verbului din regentă.

Întrebările:

  • pentru cine / ce ?
  • cu cine / ce ?
  • despre cine / ce ?
  • cui ? etc

exemplu:

Mă tem ¹/ ca nu cumva să-l certe mama. ²/

  • PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ DE LOC, MOD, TIMP

Definiție: Îndeplinește rolul unui complement circumstanțial de loc, mod sau timp pe lângă verbul din regentă, indicând locul, modul sau timpul în care se petrece acțiunea verbului din regentă.

Întrebările:

C.C.L

  • unde ?
  • de unde ?
  • până unde ?
  • încotro ?

C.C.M

  • cum ?
  • în ce fel ?
  • în ce mod ?

C.C.T

  • când ?
  • de când ?
  • până când ?
  • cât timp ?

exemple:

Elena merge ¹/ unde vrea. ²/ -  CL

Elena merge la mare ¹/ când vrea. ²/ - CT

Ionela e roșie ¹/ cum e racul. ²/ - CM

  • PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ DE CAUZĂ - SCOP

Definiție: Îndeplinește rolul unui complement circumstanțial de cauză sau de scop pe lângă verbul din regentă, indicând cauza acțiunii, respectiv scopul în vederea căruia se petrece acțiunea verbului din regentă.

Întrebările:

C.Z

  • din ce cauză ?
  • din ce pricină ?
  • de ce ?

C.S

  • în ce scop ?
  • cu ce scop ?

exemple:

Ionela merge la mare vara ¹/ fiindcă îi place căldura. ²/ - CZ

Ionela merge la mare ¹/ ca să înoate. ²/ - CS

  • PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ CONSECUTIVĂ - CONDIȚIONALĂ ȘI CONCESIVĂ

Definiție:

Exprimă rezultatul unei acțiuni sau al unei calități despre care se face vorbirea în regentă ( consecutivă ); exprimă o condiție de a cărei îndeplinire depinde realizarea acțiunii exprimate de verbul din regentă ( condițională ); indică o împrejurare ce ar putea împiedica acțiunea din regentă, dar nu o împiedică ( concesivă );

Întrebările:

C.N.S

  • care este urmarea / consecința faptului ?

C.D.Ț

  • cu ce condiție ?

C.V

  • în ciuda cărui fapt ?

exemple:

  1. Clasa era atât de cuminte, ¹/ încât era o plăcere lucrul acolo. ²/  - CNS
  2. Elevii ascultau ¹/ dacă lecția era atractivă. ²/ - CDȚ
  3. Ionela merge la mare, ¹/ deși ar prefera la munte. ²/ - CV

Alte întrebări interesante