Ma ajuti tu 0000000 ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Raspuns complet + desen= cel mai bun!
Daca: ABCD este patrat
l=2 cm
triunghiul AEB ->dreptunghic isoscel
------------------------------------------------------------/-------------
Aflati:
a)[DE]=?
mariangel:
mai am putin
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
0
Ai desenul atasat.
Pentru Fig.1:
a) In interiorul patratului, un mod de a obtine triunghiul AEB dreptunghic isoscel (cu m(<AEB)=90 grade si AE=EB) este luand {E}=AC intersectat cu BD, adica E este punctul de intersectie al diagonalelor. Acestea se injumatatesc si notam a=AE=EB=EC=ED. Aplicam teorema lui Pitagora in ΔAEB:
a= cm, deci
DE= cm
b) Observam ca diagonalele impart patratul in 4 triunghiuri dreptunghice congruente (deoarece diagonalele patratului sunt perpendiculare si se injumatatesc, deci avem cazul C.C.) si deci au arii egale cu un sfert din aria patratului, deci:
Aria ΔCBE=2*2:4=1
c) Perimetrul ΔCBE=CB+CE+BE=2+2*=2(1+) cm
Pentru Fig. 2:
Daca construim E in afara patratului, atunci ducem si perpendiculara EF pe prelungirea laturii AD si avem: Notam AE=EB=a si aplicam teorema lui Pitagora in ΔAEB:
a= cm
Deci, in ΔAFE dreptunghic, aplicand din nou teorema lui Pitagora, avem:
Dar m(<AFE)=90-m(<EAB)=45 grade, deci si ΔAFE este dreptunghic isoscel, deci FE=FA=1 cm
In ΔDFE dreptunghic in F aplicam teorema lui Pitagora si avem:
DE= cm
b) Cum EA=EB (din ΔAEB isoscel) si m(<EAB)=m(<EBA)=45 grade, deci m(<EAD)=m(<EBC)=90+45=135 grade, iar AD=BC rezulta ca avem ΔEAD≡ΔEBC (L.U.L.), deci cele doua triunghiuri au ariile egale.
Observam ca aria ΔEAD=aria ΔEFD-aria ΔEFA, adica:
Aria ΔEBC=aria ΔEAD= - = 1
altfel:
aria ΔEAD==1
c) Perimetrul ΔCBE=2++ cm
Pentru Fig.1:
a) In interiorul patratului, un mod de a obtine triunghiul AEB dreptunghic isoscel (cu m(<AEB)=90 grade si AE=EB) este luand {E}=AC intersectat cu BD, adica E este punctul de intersectie al diagonalelor. Acestea se injumatatesc si notam a=AE=EB=EC=ED. Aplicam teorema lui Pitagora in ΔAEB:
a= cm, deci
DE= cm
b) Observam ca diagonalele impart patratul in 4 triunghiuri dreptunghice congruente (deoarece diagonalele patratului sunt perpendiculare si se injumatatesc, deci avem cazul C.C.) si deci au arii egale cu un sfert din aria patratului, deci:
Aria ΔCBE=2*2:4=1
c) Perimetrul ΔCBE=CB+CE+BE=2+2*=2(1+) cm
Pentru Fig. 2:
Daca construim E in afara patratului, atunci ducem si perpendiculara EF pe prelungirea laturii AD si avem: Notam AE=EB=a si aplicam teorema lui Pitagora in ΔAEB:
a= cm
Deci, in ΔAFE dreptunghic, aplicand din nou teorema lui Pitagora, avem:
Dar m(<AFE)=90-m(<EAB)=45 grade, deci si ΔAFE este dreptunghic isoscel, deci FE=FA=1 cm
In ΔDFE dreptunghic in F aplicam teorema lui Pitagora si avem:
DE= cm
b) Cum EA=EB (din ΔAEB isoscel) si m(<EAB)=m(<EBA)=45 grade, deci m(<EAD)=m(<EBC)=90+45=135 grade, iar AD=BC rezulta ca avem ΔEAD≡ΔEBC (L.U.L.), deci cele doua triunghiuri au ariile egale.
Observam ca aria ΔEAD=aria ΔEFD-aria ΔEFA, adica:
Aria ΔEBC=aria ΔEAD= - = 1
altfel:
aria ΔEAD==1
c) Perimetrul ΔCBE=2++ cm
Anexe:
Alte întrebări interesante
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă