Mihai Viteazul de Nicolaie Balcescu planul dezvolta de idei.
Ajutatima va rog!Dau 50 pc!
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
1
Stralucirea nasterii lui Mihai, sfatul lui cel dreptsi priceput, cuvantul lui bland si imbielsugat, iar mai cu seama faptele cunoscute ale lui ii castiga inima poporului si trambita numele lui in toate partile tarii. El ajunse a fi nadejdea tuturor, razbunatorul atat de mult dorit si asteptat.
Crudul Alexandru-Voda nu intarzie a se inspaimanta de acel mare nume al banului Mihai. Vru sa-l piarza cu orice chipsi, neindraznind a-l prigoni de fata, trimise ucigasi spre a-l prinde si a-l aduce la Bucuresti, sau a-l ucide prin taina. Dar banul descoperi din vreme cursa ce i se gateste si, cu toata dragostea ce avea pentru dansul poporul, necrezandu-se sigur in Craiova, fugi spre Constantinopol. Insa prins fiind in cale de oamenii lui Alexandru, ce il pandea, el fu adus in Bucuresti, unde, domnul, catranit de manie, il invinovati de tradator si rebel si il inchise in puscarie, spre a fi pus la cazna si apoi ucis.
Temandu-se ca poporul sa nu se ridice infuriat si sa scape pe prinsul sau, Alexandru-Voda hotari a-i grabi moartea. Intr-o zi il scoasera din puscarie legat si il pornira la locul osandei. Multimea poporului urmarea pe osandit, trista, jalnicasi tacuta, vazand ca cea din urma nadejde de mantuire i se va curma cu capul acelui june barbat eroic.
Sosind in locul unde trebuia a primi moartea, gadea, cu satarul in mana, cu inima cruda, cu ochii sangerosi, se aproprie de osandit.
Dar cand atinteste ochii asupra jertfei sale, cand vede acel trup maret, acea cautatura salbaticasi ingrozitoare, un tremur groaznic il apuca, ridica satarul, voieste a izbi, dar mana ii cade, puterile ii slabesc, groaza il stapaneste si, trantind la pamant satarul, fuge prin multimea adunata imprejur, strigand in gura mare ca el nu indrazneste a ucide pe acest om.
Crudul Alexandru-Voda nu intarzie a se inspaimanta de acel mare nume al banului Mihai. Vru sa-l piarza cu orice chipsi, neindraznind a-l prigoni de fata, trimise ucigasi spre a-l prinde si a-l aduce la Bucuresti, sau a-l ucide prin taina. Dar banul descoperi din vreme cursa ce i se gateste si, cu toata dragostea ce avea pentru dansul poporul, necrezandu-se sigur in Craiova, fugi spre Constantinopol. Insa prins fiind in cale de oamenii lui Alexandru, ce il pandea, el fu adus in Bucuresti, unde, domnul, catranit de manie, il invinovati de tradator si rebel si il inchise in puscarie, spre a fi pus la cazna si apoi ucis.
Temandu-se ca poporul sa nu se ridice infuriat si sa scape pe prinsul sau, Alexandru-Voda hotari a-i grabi moartea. Intr-o zi il scoasera din puscarie legat si il pornira la locul osandei. Multimea poporului urmarea pe osandit, trista, jalnicasi tacuta, vazand ca cea din urma nadejde de mantuire i se va curma cu capul acelui june barbat eroic.
Sosind in locul unde trebuia a primi moartea, gadea, cu satarul in mana, cu inima cruda, cu ochii sangerosi, se aproprie de osandit.
Dar cand atinteste ochii asupra jertfei sale, cand vede acel trup maret, acea cautatura salbaticasi ingrozitoare, un tremur groaznic il apuca, ridica satarul, voieste a izbi, dar mana ii cade, puterile ii slabesc, groaza il stapaneste si, trantind la pamant satarul, fuge prin multimea adunata imprejur, strigand in gura mare ca el nu indrazneste a ucide pe acest om.
Alte întrebări interesante
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Limba română,
8 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă